România a câștigat meciul contra Ucrainei cu 3-0, în primul meci al grupei E de la EURO 2024

Un fals istoric: Sărbătorirea Zilei Armatei pe 25 octombrie

Cu prilejul Zilei Armatei, sărbătorite la noi pe motiv că la 25 octombrie 1944 a fost eliberată ultima palmă de pămînt de sub ocupația horthistă, Agenția Mediafax a lansat o amplă dezbatere prin care se contestă sărbătorirea Zilei Armatei pe 25 octombrie.

În postdecembrism s-a mai încercat o punere la îndoială a sărbătoririi Zilei Armatei pe 25 octombrie.
Mare lucru n-a ieșit.
Și nu pentru că n-ar fi fost solide argumente din punct de vedere istoric potrivit cărora 25 octombrie e o sărbătoare comunistă stabilită de pe vremea cînd România se afla sub influență sovietică, o sărbătoare menită a elogia frăția de arme dintre sovietici și români în lupta împotriva fascismului.

Motivul a fost altul.
Un motiv ținînd de folosirea Regelui Mihai de către Dreapta în confruntarea cu Ion Iliescu și cu FSN.
Mai precis s-a lansat teza că 25 octombrie 1945 e strîns legată de Regele Mihai. Acesta își serba Ziua de naștere pe 25 octombrie. Și cum o narațiune falsă atribuia eliberarea ultimei palme de pămînt românesc drept cadou făcut de Armata Română Regelui Mihai cu prilejul Zilei sale de naștere, s-a justificat Ziua de 25 octombrie ca Zi a Armatei drept omagiu adus de Armata Română Regelui Mihai.

Datele de istorie dovedesc în chip zdrobitor că narațiunea asta e un fals istoric.
Ziua de 25 octombrie a fost stabilită drept Zi a Forţelor Armate ale Republicii Populare Române prin decretul numărul 331 din 1 octombrie 1959.

Cu prilejul primei sărbătoriri Leontin Sălăjan a dat pe 25 octombrie 1959 următorul Ordin de zi:

„Astăzi, poporul muncitor împreună cu militarii armatei noastre populare sărbătoresc «Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române».
La 25 octombrie 1944, prin lupta comună a glorioasei armate sovietice eliberatoare şi a eroicei armate române, s-a terminat izgonirea de pe teritoriul patriei noastre a cotropitorilor fascişti. Această însemnată victorie a fost întîmpinată cu bucurie şi entuziasm de către întregul nostru popor muncitor.

Ţinind seama de semnificaţia acestei zile, în scopul cinstirii trecutului de luptă al armatei noastre pentru libertatea şi independenţa naţională a României şi, îndeosebi, a contribuţiei aduse de ea la eliberarea ţării de sub jugul fascist şi la zdrobirea Germaniei hitleriste, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, guvernul şi Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române au hotărît ca ziua de 25 octombrie să fie sărbătorită ca «Zi a Forţelor Armate ale Republicii Populare Române».

Evocînd faptele de arme săvîrşite de ostaşii români alături de glorioşii ostaşi sovietici în lupta împotriva fascismului german, să ţinem minte că avem datoria nobilă de a fi urmaşi demni ai celor ce s-au jertfit pentru eliberarea patriei, să cultivăm vitejia şi eroismul de care au dat dovadă părinţii şi fraţii noştri în războiul antihitlerist, să întărim şi să dezvoltăm neîncetat frăţia de arme româno-sovietică.

Creată şi condusă de către Partidul Muncitoresc Român, armata noastră populară este apărătoarea de nădejde a cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor, împreună cu glorioasa armată sovietică şi armatele celorlalte ţări socialiste frăţeşti, armata noastră stă de strajă securităţii lagărului socialist.

Tovarăşi soldaţi, sergenţi şi subofiţeri I Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali I Vă salut şi vă felicit cu ocazia «Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Române».

Urez tuturor militarilor noi succese în pregătirea de luptă şi politică în cunoaşterea, întreţinerea şi mînuirea la perfecţie a armamentului şi tehnicii de luptă, în întărirea ordinii şi disciplinei militare,

În cinstea «Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Române»,
Ordon
Astăzi, 25 octombrie, la ora 21,00, în Bucureşti, Capitala patriei noastre, se vor trage în semn de salut 21 salve de artilerie.

Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Române! Trăiască guvernul Republicii Populare Române! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, forța conducătoare şi îndrumătoare a poporului nostru!
Trăiască scumpa noastră patrie – Republica Populară Română!

Ministrul Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, General de armată LEONTIN SĂLĂJAN”

Sub acest Comunicat, Scînteia publica Telegrama adresată lui Leontin Sălăjan de Ministrul Apărării al Uniunii Sovietice, mareșal al Uniunii Sovietice, R. Malinovski:

„Vă felicit cu căldură, stimate tovarăşe ministru, şi pe toţi militarii Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, cu ocazia marii sărbători – Ziua Armatei Populare Române.

În această zi, militarii sovietici trimit fraţilor lor de arme – militarii români – un fierbinte salut frăţesc şi dorinţa de a obţine cele mai bune succese în pregătirea de luptă şi politică, în ridicarea necontenită a capacităţii de luptă a Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, care stau de strajă cuceririlor revoluţionare istorice ale oamenilor muncii din patria lor.

Să se întărească şi să înflorească prietenia veşnică şi de neclintit a militarilor sovietici şi romîni, cimentată prin sîngele vărsat în lupta comună împotriva inamicului comun — fascismul german.”

Peste un an, România liberă din 25 octombrie 1960 scria în editorialul dedicat Zilei Forţelor Armate ale R.P.R:

„Astăzi întregul popor muncitor sărbătoreşte ziua forţelor noastre armate. Cu 10 ani în urmă, la 25 octombrie 1944, prin luptele glorioasei armate sovietice şi ale vitezei armate române, odată cu alungarea trupelor hitleriste din Satu Mare şi Carei, a fost eliberat întregul teritoriu al patriei noastre. Ziua de 25 octombrie are astfel o deosebită semnificaţie pentru poporul nostru, ea marcînd încheierea unei etape importante în lupta împotriva cotropitorilor hitlerişti, pentru eliberarea şi independenţa ţării noastre. Această zi a devenit Ziua Forţelor Armate ale R.P.R.”

Sub acest semn al semnificației comuniste date zilei de 25 octombrie 1944, conducătorii comuniști au văzut în 25 octombrie Ziua Armatei Comuniste. În cuvîntarea la sărbătorirea lui 23 august din 1974 Nicolae Ceaușescu spunea:

,,Ca urmare a bătăliilor eroice purtate de ostaşii români şi sovietici, în numai două luni de la victoria insurecţiei, întregul teritoriu al ţării a fost curăţat de armatele fasciste. Ziua de 25 octombrie 1944, cînd a fost eliberată ultima localitate românească, a devenit simbolul naşterii armatei noastre noi Ziua Armatei Republicii Socialiste România. Fie ca această zi să reamintească permanent armatei şi întregului popor că trebuie să facem totul ca niciodată nici un petic de pămînt să nu mai cadă sub dominație străină!”

Decretul 381 din 1 octombrie 1959 suna astfel:

DECRET NUMĂR: 381 DIN 01/10/59
pentru declararea zilei de 25 octombrie ca Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne;

EMITENT: MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ
APARUT ÎN BULETINUL OFICIAL NR. 27 DIN 05/10/59

ART. 1
Ziua de 25 octombrie se declară Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne.

ART. 2
Ziua Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne este sărbătoare militară si populară. Ea este zi de repaus pentru militari si se sărbătorește în armată potrivit regulamentelor militare și ordinelor Ministrului Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne.

ART. 3
Decretul nr.125 din 27 iulie 1951 se abrogă.”

Pînă atunci din 1951 Ziua Armatei Populare se sărbătorea, prin Decretul 125 din 20 iulie 1951, pe 2 octombrie drept dată cînd în 1943 Stalin a aprobat constituirea pe teritoriul URSS a Diviziei de voluntari Tudor Vladimirescu.

Cu prilejul primei sărbătoriri comuniste a Zilei Forțelor Armate ale RPR Scînteia din 3 octombrie 1951 publica ampla relatare intitulată Sărbătorirea Zilei Forțelor Armate ale RPR. Textul debuta astfel:

„Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. a fost
sărbătorită în Capitală Marţi după amiază, în sala Teatrului Armatei, printr-o mare adunare festivă, organizată de Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi de Sfatul Popular al Capitalei.

Adunarea a prilejuit o caldă manifestare de dragoste şi încredere a poporului muncitor în Armata R.P.R., apărătoare a cuceririlor revoluţionare ale poporului şi a independenţei naţionale, armată a păcii.

Prin ovaţii nesfârşite, asistenţa a exprimat adânca recunoştinţă a poporului nostru faţă de marele Stalin, cu al cărui sprijin şi înaltă aprobare s-a constituit, acum 8 ani, la 2 octombrie 1943, pe teritoriul Uniunii Sovietice, cea dintâi unitate de voluntari români, care a luptat, alături de glorioasa Armată Sovietică, pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist — eroica divizie „Tudor Vladimirescu”.
Festivitatea a început prin intonarea Imnului R.P.R. şi a Imnului Uniunii Sovietice.

Indreptându-şi primul lor gând spre genialul dascăl al omenirii muncitoare, cel mai iubit prieten al poporului nostru, oamenii munci prezenţi au ales prin aclamaţii entuziaste, ca preşedinte de onoare al adunării festive, pe Generalissimul Iosif Vissarionovici Stalin”.

Istoria ne arată că la 25 octombrie 1944 n-a avut loc eliberarea Ardealului de sub dominația horthistă, ci cucerirea de către ruși a Ardealului în cadrul Campaniei din Vest.
Armata Română după 23 august 1944 n-a acționat de una singură în Războiul zis și din Vest. Iată ce scriu autorii lucrării de referință Armata Română. 1941-1945, editura R.A.I. București 1996:

„La 7 septembrie, deși Marele Stat Major insistase ca eliberarea Transilvaniei să revină unui grup de armate român creat în acest scop, comandamentul suprem sovietic a ordonat Frontului 2 ucrainean să preia comanda generală a forțelor româno-sovietice aflate pe teritoriul României. Ca urmare, Armata 4 a fost subordonată Armatei 27 sovietice, comandată de generalul-colonel S.G. Trofimenko, iar Armata 1, Armatei 53 sovietice, comandată de generalul-colonel M.I. Managarov.”

Generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a patra, era subordonat comandantului Armatei Roșii. Dacă a ținut să se angajeze în luptă pe 25 octombrie 1944 a făcut numai și numai cu acceptul rușilor și evident în cadrul operațiunilor conduse de ruși.

Da, luptele duse de Armata Română pînă la Tisa sînt și de eliberare a Ardealului, deziderat asumat și de Mareșalul Antonescu. Numai că din punct de vedere militar Armata Română s-a înscris în Războiul dus de Armata Roșie împotriva nemților. Am luptat în Ardeal sub comanda rușilor în cadrul Războiului dus de ei în Vest, așa cum între 1941-1944 am luptat sub comanda nemților în cadrul războiului dus de ei în Est. Din acest punct de vedere, am putea sărbători Ziua Armatei și pe 25 iulie ca recunoaștere a eliberării ultimei palme de pămînt românesc din Basarabia.

După venirea lui Nicolae Ceaușescu la putere ziua de 25 octombrie 1944 a fost văzută ca zi a victoriei față de trupele horthiste. În realitate, sub comanda Armatei Roșii, Armata Română a luptat și împotriva nemților. Dacă 25 octombrie 1944 ar fi fost o victorie exclusiv românească Armata noastră ar fi trebuit să se oprească la Tisa. Ea a mers mai departe, sub comanda Armatei Roșii. Nu de alta, dar ea lupta acum în cadrul Națiunilor Unite, după ce luptase pînă nu demult în cadrul Axei.

După eliberarea ultimei palme de pămînt românesc, Ardealul a trecut sub administrație militară rusească. Dovadă că rușii n-au văzut în eliberarea Ardealului recucerirea de către români a unui teritoriu ocupat de unguri, ci pur și simplu o nouă cucerire teritorială a Armatei Roșii în drum spre Vest. Am eliberat Ardealul ajutați de ruși nu pentru că aceștia ar fi vrut să fie băieți simpatici cu noi, ci pentru că drumul Armatei roșii spre vest trecea prin Ardeal. Nu se putea ajunge la Budapesta decît dacă treceai prin Ardeal.

Legătura făcută după 1989 între 25 octombrie 1944 din punct de vedere militar și Ziua de naștere a Regelui, legătură care ar justifica păstrarea zilei comuniste a Armatei și după Căderea comunismului, pentru că vezi Doamne! ea ar fi un omagiu adus Regelui nu se justifică istoric. Toate articolele care susțin menținerea Zilei de 25 octombrie 1944 drept Zi a Armatei, deoarece eliberarea ultimei palme de pămînt s-a făcut de către generalul Avramescu, al armatei ca un cadou înaintat Regelui stau sub semnul propagandei politice:

1. Nici unul dintre ordinele de zi din perioada respectivă nu pomenesc de vreun cadou făcut Regelui de ziua sa de naștere. Nici cel semnat de Generalul Gheorghe Avramescu:

„La chemarea Țării pentru dezrobirea Ardealului răpit prin dictatul de la Viena ați răspuns cu însuflețire și credință în izbînda dreptății poporului român. Tineri și bătrîni ați pornit spre hotarele sfinte ale patriei și cu piepturile voastre ați făcut zăgaz neînfricat dușmanului care voia să ajungă la Carpați. Apoi, alături de marea armată sovietică, ați trecut la atac și după lupte grele de zi și noapte, fără răgaz, ați înfrînt dîrza apărare a Mureșului! Zdrobit de focul năprasnic al artileriei și de necontenitele asalturi, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump. Prin ploi, prin noroaie și drumuri desfundate, zi și noapte, ați luptat cu un dușman dîrz și hotărît și l-ați învins. Azi, cînd avangărzile trec pe pămînt străin, pentru desăvîrșirea înfrîngerii definitive a dușmanului, gîndul meu se îndreaptă către voi cu dragoste și admirație pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veți fi slăviți, voi, ofițeri și ostași care ați eliberat Ardealul. Pe cei care au căzut la datorie îi vor preamări urmașii și numele lor va fi înscris în cartea de aur a poporului nostru. Luînd pildă de la cei care au pus patria mai presus decît viața continuăm lupta!”

2. De altfel nici presa vremii nu suflă un cuvînt despre asta. Scînteia se afla, ca și Partidul comunist, într-o fază de giugiuleală cu Majestatea Sa. Dacă ar fi fost vorba de un cadou făcut Regelui de Armata română, mai mult ca sigur Scînteia ar fi consemnat. Despre eliberarea ultimei palme de pământ românesc Scînteia scrie pe larg în numărul din 27 octombrie 1944. Pe prima pagină, dreapta sus, e reprodusă Telegrama trimisă de colonelul Cambrea, comandantul Diviziei de Panduri Tudor Vladimirescu generalului C. Vasiliu-Rășcanu, comandantul Corpului 5 teritorial prin care se mulțumește pentru felicitările primite cu ocazia citării de către Stalin a Diviziei Tudor Vladimirescu. Urmează editorialul Ardealul a fost desrobit:

Ardealul a fost desrobit

Ardealul a fost desrobit. Comunicatul special al Marelui Stat Major al Armatei din ziua de 25 octombrie 1944 anunţă această mare bucurie poporului român.
Ne amintim zilele cernite din toamna lui 1940, cănd Ardealul de Nord a fost smuls din inima ţării noastre, zilele acelea sumbre cînd cîţiva trădători au semnat dictatul de la Viena şi au dispus samavolnic de soarta popoarelor român şi maghiar.
Ele au coincis cu aservirea completă a României faţă de prădalnicul imperialism german, ele au coincis cu invazia armatelor naziste la noi.

Robirea Ardealului în 1940 a dus la robirea României. Au urmat anii de ocupaţie germană, anii războiului de jaf şi asuprire, anii cei mai trişti din istoria poporului român.
Dar lupta muncitorilor uniţi şi a ţăranilor, a tuturor patrioţilor n’a încetat. Şi prin luptă şi jertfe, cu ajutorul hotărîtor al eroicei Armate Roşii Eliberatoare, am izbutit la 23 August 1944 să răsturnăm dictatura sîngeroasă a criminalului de război I Antonescu.

Armata Română a întors apoi armele contra asupritorilor germani, arme cari, de la început, ar fi trebuit să se îndreptate spre duşmanul secular al poporului român: neamţul cotropitor.
Am izgonit acest duşman de pe pământul Patriei noastre. Apoi l-am încercuit şi nimicit ajutînd Armatei Roşii glorioase şi învingătoare, în Transilvania şi Banat. Divizia de voluntari «Tudor Vladimirescu» şi comandantul ei col. Cambrea s’au acoperit de glorie în această luptă.

Eliberarea României în 1944 a dus la eliberarea Ardealului.
În patru ani de «alianţă» cu Germania hitleristă am pierdut Ardealul şi şase sute mii de oameni în U.R.S.S.
În două luni de prietenie şi luptă comună alături de Uniunea Sovietică şi ceilalţi aliaţi am eliberat România şi Ardealul întreg.

Dar războiul nu s’a terminat. Trebuie să luptăm mai departe, să nimicim în bîrlogul său fiara hitleristă, să nimicim din rădăcină imperialismul german şi uneltele sale criminale maghiare, de felul lui Szállási, înainte spre Budapesta, spre Berlin! Să piară asasinii popoarelor, jefuitorii hitlerişti!
Ardealul desrobit să fie pe veci liber, iar întreaga Românie – eliberată de jugul nazist şi de năpârcile legionare din lăuntru – să devină realmente democratică.

Trăiască Uniunea Sovietică şi Naţiunile Unite . Trăiască Armata Română ce luptă pentru nimicirea hitlerismului!
Trăiască Armata Roşie Eliberatoare şi Comandantul ei Suprem, Mareşalul Stalin!”

Pe ultima pagină sub titlul Tansilvania a fost desrobită, Careii și Satu-Mare au fost eliberate, se publică Comunicatul Marelui Stat Major al Armatei asupra operațiunilor din ziua de 25 octombrie 1944. Documentul debutează astfel:

„În Transilvania de Nord-Vest, trupele române de sub comanda Generalului de Corp de Armată Avramescu Gh., în strînsă legătură cu cele sovietice, au ocupat oraşele Carei şi Satu-Mare, după care au depăşit frontiera româno-maghiară, desrobind astfel Întreaga Transilvanie.”

De ce sărbătorim Ziua Armatei pe 25 octombrie?
Ca să elogiem azi, după 32 de ani de la căderea comunismului, frăția de arme sovieto-române în Războiul din Vest!


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

9 comentarii pentru articolul „Un fals istoric: Sărbătorirea Zilei Armatei pe 25 octombrie”

  • E prea dur să calificaţi drept fals istoric ziua de 25 octombrie. Rămân, totuși faptele… Armata româna a fost cea care a intrat în Carei și pe parcursul întregii campanii de eliberare a avut peste 58000 de victime în rândul soldatilor. S-a eliberat ,totuși,teritoriul ţării ocupat de hortiști si nemţi…Da, ţara era controlată de sovietici,dar aceștia s-au menajat, lăsându-i pe români la ,,înaintare”. Ne-au ,,menajat” în schimb,nelăsându-ne să intrăm în Germania, ca să nu fim ţară învingătoare împotriva hitlerismului.
    În discursul președintelui, acesta s-a referit la jertfele din PRIMUL război mondial,deși a citit de pe foaie. Jenant…
    Felicitari pt activitatea dvs.si pentru faptul că încercaţi să fiţi obiectiv, într-o perioadă când cei mai mulţi par legaţi la ochi !

  • Tot articolul, de la primul cuvint pana la ultimul, dovedeste un singur lucru: ca 25 octombrie chiar este Ziua Armatei…

  • Felicitari pentru atitudinea dvs. imparţială și obiectivă,de-a lungul timpului. O mică observatie… În discursul președintelui de ziua armatei,acesta s-a referit la jertfele din PRIMUL razboi mondial… Cât despre 25 octombrie,cred că sunteţi prea dur când minimalizaţi contributia Armatei Române la eliberarea Ardealului. Armata Română a avut,totuși, peste 58000 de victime. Rușii…s-au conservat. Sau credeti că au ars de nerăbdare să moară pentru români? E clar că trebuia ,atunci când se vorbea de campanie,în Decretul din 1959, să se pună pe primul plan glorioasa Armată Sovietică cotropitoare,pardon,eliberatoare, dar ,lupta efectivă a fost dusă de români,bineînteles,sub control sovietic. Dar,doar nu erau rușii așa proști încât să aibă români disponibili pt jertfă și să moară ei. S-au folosit la maxim de noi,până la graniţa cu Germania, când nu ne-au permis să facem parte din naţiunile care înving hitlerismul… Dar ,chiar și așa ,în Carei au intrat românii,nu rușii.Încercâm și noi să vedem și lucruri cât de cât mai pozitive,într-un război dezastruos pentr noi…
    Vă apreciez mult și vă doresc putere de muncă și multă sănătate pentru că presa din ţara noastra are nevoie de o voce ca a Dvs

  • Data corectă ar fi 22 iunie 1941. Iar cei care au îndrăznit să treacă Prutul mai erau 13-14 milioane de locuitori.
    Azi ne ia la mișto nu doar Olanda, ci pe la ONU în Consiliul de Securitate, nedându-ne dreptul la cuvânt, până și Gabonul!

  • Maestre excelent articol!
    Eu nici nu știu cu ce se ocupă ăștia din armată. Știu doar că fac mereu manevre alături de NATO.
    Ceușescu a fost mai deștept – a redus cheltuielile cu armata, a redus din grade, a folosit 50% din efectivele armatei în economie (în construcții, la recolte etc.), și a dezvoltat industria militară.
    Astăzi avem o grămadă de generali cu patru stele fără trupe care se dau vedete la TV și care confundă un joc pe calculator cu o situație reală.
    Mai știu că armata are o dublă comandă, internă și externă în cadrul alianței.
    Dar ce e mai important, știu că armata ne costă extraordinar de mult – 2.5% din PIB. Practic, suma asta te lasă mut!
    Cumpărăm armament deja depășit de 30 de ani pe miliarde și nu sutem în stare să mai fabricăm în țară nici măcar praf de pușcă!

  • Pentu mine a rămas un mister de ce o buna bucata din județele Satu Mare și Bihor nu au fost integral cuprinse in noua granița a României
    https://hu.wikipedia.org/wiki/Fájl:Bihar_county_map_(1891).jpg
    Aici aveți harta județului Bihor

  • Foarte interesant.Dar,acum am văzut o grămadă de articole despre Simona Halep.Si m-am gândit.Atunci când cazi din ceruri,trebuie sa te reinventezi.Astfel ,ar putea sa se ocupe alături de Biserica la acte de binefacere,sau sa se apuce sa scrie cărți despre viata ei palpitanta.Nu trebuie decât sa ridice capul și sa privească în jurul ei.E greu în viata sa te întorci 180 grade,dar posibil dacă vrei.

  • 23.08-25.10.

  • Superb! Pina la urma n-ar fi rea nici aceasta serbare daca ne uitam ce fac americanii prin Romania.Normal ar fi sa se faca public motivul sarbatoriri,sa le intre bine in cap tilharilor americani (am probe) care ne-au distrus tara,ca noi avem vecini mai de incredere decit ei si nu avem nevoie deloc de prezenta lor in Romania.Pe noi nu ne ataca rusii,asa cum sustin ei in propaganda lor scarboasa,si nu ne-ar ataca vreodata daca nu-i atacam noi pe ei,asa cum s-a si intimplat.Chiar daca ma repet sustin ca americanii ne-au distrus,cred,definitiv.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *