Următorul partid din Danemarca și inteligența artificială. Cum vor supraviețui occidentalii fără resursele rusești

Un nou partid politic din Danemarca, ale cărui politici sunt derivate în întregime din inteligența artificială (AI/IA), dorește să candideze la următoarele alegeri generale din iunie 2023. Lansat la sfârșitul lunii mai de către colectivul de artiști Computer Lars, Partidul Sintetic vrea să se adreseze celor aproximativ 15% dintre danezi care nu și-au exercitat dreptul de vot la precedentele alegeri, în 2019. Partidul consideră că aceștia nu au votat pentru că niciunul dintre partidele tradiționale nu i-a atras. Analizând toate publicațiile scrise ale partidelor marginale din Danemarca, din 1970 încoace, Inteligența Artificială a Partidului Sintetic a conceput un program care, în opinia sa, reprezintă „viziunile politice ale oamenilor obișnuiți”, cel puțin asta a transmis pentru AFP unul dintre membrii colectivului, Asker Bryld Staunaes. „Partidul pornește de la o analiză de optimizare a sistemului de vot în Danemarca”, a spus el. Danemarca are în prezent 230 de micro-partide, inclusiv Partidul Sintetic. Printre propunerile partidului se numără introducerea unui venit de bază universal de 100.000 de coroane pe lună, mai mult decât dublul salariului mediu danez. De asemenea, partidul susține adăugarea unui al 18-lea obiectiv de dezvoltare durabilă al ONU, care ar permite oamenilor și algoritmilor să coexiste mai direct decât acum”, a transmis Bryld Staunaes. Rămâne de văzut dacă partidul va avea suficientă susținere pentru a candida la scrutinul din 2023, deoarece are nevoie de 20.182 de semnături pentru a face acest lucru, iar în prezent are sub zece (teoretic doar patru), potrivit datelor electorale oficiale. Dar, dacă reușește să obțină un loc în parlament, intenționează să își folosească mandatul pentru a lega IA de activitatea desfășurată de către membrii adunării. (https://www.thelocal.dk/20220804/danish-ai-driven-political-party-eyes-parliament/?fbclid=IwAR1i7-w0VYf6MX6nFFOQgbNN2aieaMK-y4mTnXXABRhBx_LpTtOthDEqacI).

Acum, trecem la altfel de politică. Mutăm privirile înspre Occidentul (nu că Danemarca nu ar face parte din acest sistem) care se pregătește de viața fără resursele rusești, asta până se răzgândesc. La începutul lunii iulie, parlamentul federal unicameral al Republicii Federale Germania (Bundestag) a adoptat un plan de a opri apa caldă în birourile sale și de a menține temperatura aerului nu mai mare de 20 de grade în timpul iernii. În plus, proprietarii de locuințe nu vor avea voie să încălzească piscinele private cu gaz (săracii oameni bogați), potrivit planurilor guvernului, în timp ce un regulament care impune temperaturi minime în locuințele închiriate ar urma să fie suspendat astfel încât chiriașilor care doresc să economisească energie și să reducă încălzirea să li se permită acest lucru (aceștia vor fi voluntari constrânși). Pe lângă normele naționale, multe orașe germane au adoptat, de asemenea, propriile planuri de economisire a energiei. Orașul bavarez Augsburg, spre exemplu, și-a oprit fântânile, a redus intensitatea iluminării fațadelor clădirilor publice pe timp de noapte și ia în considerare oprirea unor semafoare, iar o cooperativă de locuințe din Dresda (un material referitor la noul mod de viață german prin cooperativizare https://www.goethe.de/ins/ro/ro/kul/mag/20894807.html) a ajuns pe prima pagină a ziarelor naționale atunci când a anunțat că va limita apa caldă la anumite perioade ale zilei. Cu anumite excepții, clădirile publice din Berlin nu vor avea încălzire din aprilie până la sfârșitul lunii septembrie a fiecărui an, iar în restul anului, temperaturile din încăperi vor fi limitate la maximum 20 de grade. În zone precum depozitele, spațiile tehnice și coridoarele, temperatura maximă va fi cuprinsă între 10 și 15 grade. Întreprinderile private au intrat și ele în acțiune. Vonovia, cel mai mare grup imobiliar din Germania, intenționează să limiteze temperatura în cele 350.000 de locuințe ale sale la maximum 17 grade pe timp de noapte.

Ceva extra, tot circulă zvonuri privind faptul că Adrian Chesnoiu a intrat în ancheta DNA pentru că ar fi refuzat să scoată niște cantități importante de alimente din rezervele naționale și să le ofere Germaniei. O țară atât de bogată cu oameni atât de bogați într-o lume atât de bogată (pamflet și satiră, care este părerea oamenilor: https://www.youtube.com/watch?v=lDveK6oWN5w, germanii văd că tot mai mulți pensionari mor de foame, la propriu) are nevoie de noi? De Untermensch? Occidentul „de vis” are nevoie de „coșmarul românesc”? Să vedeți pe viitor câte se vor lua din România, mai ales apă. PepsiCo, Inc. (NASDAQ: PEP) a anunțat încheierea unui acord strategic cu apa premium de izvor românească AQUA Carpatica, în baza căruia PepsiCo va deține o participație de 20% la AQUA Carpatica. Potrivit acordului, PepsiCo va avea dreptul de a distribui apa de izvor în România și în Polonia, cu oportunități de extindere pe alte piețe, inclusiv în Statele Unite.

Franța are un plan ambițios de reducere a consumului de energie cu 10% în doi ani, iar un plan guvernamental de sobrietate energetică este așteptat până în septembrie. Între timp, unele reguli au fost deja puse în aplicare, în timp ce există, de asemenea, unele recomandări oficiale. Principiul general este că schimbările vor fi obligatorii pentru clădirile guvernamentale și întreprinderi, dar voluntare pentru gospodăriile private. Guvernul a îndemnat persoanele fizice să adopte practici de economisire a energiei, prin oprirea routerelor wifi atunci când sunt în vacanță, stingerea luminilor, scoaterea din priză a aparatelor electrice atunci când nu sunt folosite și reducerea aerului condiționat. Ministrul francez al tranziției energetice, Agnes Pannier-Runacher, a îndemnat populația să mențină încălzirea la o temperatură maximă de 19C și aerul condiționat la un minim de 26C în plină vară.

Spania a introdus probabil cel mai amplu set de norme în noul său proiect de lege privind economia de energie, care intră în vigoare la data de 10 august. Clădirile publice, precum și magazinele, restaurantele, cafenelele, supermarketurile, centrele de transport și spațiile culturale trebuie:

• Să seteze temperaturile de încălzire și răcire la limite de 19C și, respectiv, 27C;
• Să instaleze uși care se închid automat până la 30 septembrie pentru a preveni risipa de energie, așa cum se poate întâmpla în cazul ușilor obișnuite care sunt lăsate deschise;
• Luminile din vitrinele magazinelor trebuie să fie stinse până la ora 22:00;
• În clădirile publice, consumul de energie va fi măsurat în fiecare cameră din fiecare clădire, temperatura nu trebuie să depășească 19C iarna și nu poate fi mai mică de 27C vara.

În Suedia, multe clădiri de apartamente și „cooperative” de locuințe suedeze au o limită maximă strictă de încălzire de 21C în interior, iar în unele clădiri radiatoarele au un limitator pentru a nu setate prea tare.