APEL pentru apărarea drepturilor omului și a patrimoniului cultural din Nagorno Karabakh, acest milenar avanpost răsăritean al creștinătății

Nagorno Karabakh, unul dintre teritoriile creștine cele mai vechi din lume, locuit dintotdeauna de armeni, este astăzi scena unei tragedii care poate fi considerată purificare etnică, în definiția dată de Consiliul de Securitate al ONU, care afirmă că „purificare etnică înseamnă îndepărtarea prin forță sau intimidare a unui grup etnic dintr-un anumit teritoriu.” După nouă luni de blocadă instituită din 12 decembrie 2022 de armata azeră, privând populația armeană de libertatea de circulație și de acces la alimente, medicamente, produse de igienă și aprovizionare cu energie, încălcând înțelegerile de încetare a focului din anul 2020, Azerbaidjan a pornit o amplă agresiune militară împotriva Karabakhului, producând numeroase victime în rândul populației civile. În lipsa unor garanții de securitate, întrucât există relatări credibile privind jafuri, distrugeri, violențe și arestări comise de trupele azere de la începutul ofensivei, iar mai mulți funcționari și foști funcționari din Nagorno Karabakh au fost arestați de Azerbaidjan începând din 19 septembrie 2023 locuitorii se tem de represalii sau de pierderea libertății de a-și folosi limba și de a-și practica religia și obiceiurile. Din acest motiv, în ultimele zile s-a înregistrat un exod masiv al armenilor din Nagorno Karabakh, practic, toți cei 100 000 de locuitori ce rămăseseră în regiune refugiindu-se în Armenia. Ceea ce se petrece astăzi în Nagorno Karabakh amintește de genocidul din 1915 împotriva armenilor din Imperiul Otoman, când, practic, civilizația trimilenară a armenilor din Anatolia a fost aneantizată. În aceste condiții noi, semnatarii acestui document, invocând principiile universale ale libertății, justiției și toleranței, condamnând în termenii cei mai fermi atacul militar planificat în prealabil și nejustificat al Azerbaidjanului împotriva armenilor din Nagorno Karabakh. solicităm:

–       încetarea imediată și completă a violențelor împotriva populației care a rămas în regiune, garantarea de către Azerbaidjanului a siguranței și securității populației din Nagorno-Karabakh, respectând Carta ONU și toate convențiile internaționale în materie, principiile dreptului internațional umanitar și drepturile omului, angajamentele sale internaționale și principiile OSCE;

–       permiterea, de către autoritățile azere a întoarcerii în condiții de siguranță a populației armene în Nagorno Karabakh, oferind garanții solide în ceea ce privește protecția drepturilor lor, abținându-se de la orice retorică ce ar putea incita la discriminarea armenilor. Semnatarii reamintesc autorităților azere că dreptul de a se întoarce acasă este un principiu fundamental al dreptului internațional;

–       inițierea unui dialog amplu, transparent între autoritățile azere și armenii din Nagorno Karabakh, dialog care să asigure respectarea drepturilor și securitatea acestora, printre care și dreptul de a trăi în casele lor în demnitate și siguranță, drepturile lor funciare și de proprietate, dreptul de a-și menține identitatea proprie și de a se bucura pe deplin de drepturile lor civice, culturale, sociale și religioase-       ridicarea imediată a blocadei pentru a asigura furnizarea de ajutor umanitar persoanelor aflate în dificultate în Nagorno Karabakh ceea ce presupune ca accesul în zonă să fie complet deschis, asigurându-se o legătură fizică pentru armenii din Nagorno Karabakh cu terenurile, proprietățile, cultura și patrimoniul lor care trebuie protejate: folosirea deplină a dreptului lor de proprietate, pe care Azerbaidjan trebuie să-l garanteze, pentru cazul în care decid să se întoarcă;

–       asigurarea de către Uniunea Europeană și de către statele membre a ajutorului umanitar pentru refugiați și pentru cei puțini rămași în Nagorno Karabakh;

–       conservarea patrimoniului cultural, religios și istoric din Nagorno Karabakh după exodul masiv al armenilor. Semnatarii îndeamnă Azerbaidjanul să se abțină de la o mai mare distrugere, neglijare sau modificare a originilor patrimoniului cultural, religios sau istoric din regiune, solicitând protejarea acestui patrimoniu în conformitate cu standardele UNESCO și cu angajamentele internaționale ale Azerbaidjanului, insistând ca Azerbaidjanul să autorizeze o misiune UNESCO în Nagorno Karabakh pentru a stabili o evidență a situației actuale a patrimoniului cultural și a realiza un inventar al acestuia;

–       eliberarea tuturor celor arestați în Nagorno Karabakh începând cu 19 septembrie 2023;

–       retragerea trupelor azere de pe teritoriul suveran al Armeniei și angajarea din partea comunității internaționale a unei poziții ferme privind garantarea fără echivoc a integrității teritoriale a Armeniei;

–       inițierea unui dialog veritabil între Armenia, Azerbaidjan și reprezentanții armenilor din Nagorno Karabakh, asigurarea sprijinului statelor membre ale Uniunii Europene pentru acest demers. În acest sens, semnatarii regretă decizia guvernului ungar de a bloca o declarație comună a tuturor statelor membre ale UE de condamnare a operațiunii militare a Azerbaidjanului împotriva populației armene din Nagorno Karabakh;

–       retragerea trupelor azere de pe teritoriul suveran al Armeniei și angajarea din partea comunității internaționale a unei poziții ferme privind garantarea fără echivoc a integrității teritoriale a Armeniei;

–       adoptarea de către autoritățile române a unei poziții în concordanță cu principiile dreptului internațional, nepărtinitoare față de statele din zonă. Semnatarii își exprimă indignarea în legătură cu invitarea în România, în perioada 9-11 octombrie a.c., a președintei Parlamentului din Azerbaidjan, în contextul crizei umanitare și a purificării etnice sângeroase înfăptuite de armata azeră, considerând acest gest diplomatic ca fiind unul profund imoral, o sfidare la adresa comunității armene din România cu care poporul nostru are o conviețuire exemplară.

Continuare, AICI

Imagine de la Biserica Armenească din București