Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă

Câinele – onoare și fidelitate pe patru picioare

Paleontologii și arheologii au stabilit că, în urmă cu aproximativ 60 de milioane de ani, un mamifer mic, asemănător cu o nevăstuică, trăia în împrejurimile a ceea ce sunt acum părți ale Asiei. Se numește Miacis, genul care a devenit strămoșul animalelor cunoscute astăzi sub numele de canide: câini, șacali, lupi și vulpi. Miacis nu a lăsat descendenți direcți, dar canidele asemănătoare câinilor au evoluat din ea. În urmă cu aproximativ 30-40 de milioane de ani, Miacis a evoluat în primul câine adevărat, și anume Cynodictis. Acesta era un animal de talie medie, mai lung decât înalt, cu o coadă lungă și o blană destul de pufoasă. De-a lungul mileniilor, Cynodictis a dat naștere la două ramuri, una în Africa și cealaltă în Eurasia. Ramura eurasiatică a fost numită Tomarctus și este strămoșul lupilor, câinilor și a vulpilor.

Dovezile genetice sugerează că, câinii au descins direct din lupi și că liniile de lupi, astăzi dispărute, care au produs câinii s-au ramificat din linia care a produs lupii moderni în viață, cam în urmă cu 27.000 și 40.000 de ani. Momentul și locul domesticirii câinilor este un subiect de dezbatere. Cu toate acestea, există dovezi genetice puternice că primele evenimente de domesticire au avut loc undeva în nordul Eurasiei, între 14.000 și 29.000 de ani în urmă. În această regiune, lupii și-au facilitat probabil propria domesticire urmărind oamenii nomazi din nordul Eurasiei și consumând resturile de animale de vânat pe care vânătorii le lăsau în urmă. Majoritatea studiilor sunt de acord că domesticirea nu a fost un eveniment unic și discret. A fost un proces care s-a desfășurat pe parcursul a mii de ani – implicând probabil populații de câini care au apărut în diferite părți ale Eurasiei în momente diferite, câinii și lupii sălbatici continuând să se încrucișeze între ei și populațiile timpurii de câini fiind înlocuite de cele ulterioare. Unele studii genetice au documentat dovezi ale unor evenimente timpurii de domesticire în anumite regiuni. Un studiu susține că lupii au fost domesticiți în urmă cu 16.300 de ani pentru a servi ca animale de fermă în China, în timp ce un alt studiu raportează că primii câini, care datează de acum 12.000-14.000 de ani, provin dintr-o tulpină mică de lup cenușiu care locuia în India. Dovezile genetice arată, de asemenea, că nu câinii i-au însoțit pe primii oameni în Lumea Nouă, acum mai mult de 15.000 de ani, sugerând, în schimb, că aceștia au ajuns în America abia acum 10.000 de ani. Un studiu a sugerat chiar că unii câini nu au descins din lup, ci mai degrabă din șacal. Acești câini, descoperiți în Africa, ar fi putut da naștere unora dintre rasele africane indigene actuale. Fosilele sugerează că la începutul Epocii Bronzului (aproximativ 4500 î.Hr.) existau cinci tipuri distincte de câini. Aceștia erau mastiffii, câinii de tip lup, câinii de urmărit (cum ar fi Saluki), câinii de vânătoare agresivă și câinii de protecție. Câinii au jucat un rol important în istoria civilizației umane și au fost printre primele animale domesticite. Ei au fost importanți în societățile de vânători-culegători ca aliați de vânătoare și „bodyguarzi” împotriva prădătorilor. Când animalele au fost domesticite, în urmă cu aproximativ 7.000-9.000 de ani, câinii au servit drept păstori și paznici ai oilor, caprelor și vitelor.

În Egiptul antic se credea că aceste animale, câinii, posedă caracteristici divine. Erau răsfățați de proprii servitori, erau dotați cu gulere cu bijuterii și hrăniți cu cea mai bună hrană. Doar clasa superioară avea voie să dețină câini de rasă pură, iar la moartea unui conducător, câinele său preferat era adesea îngropat cu el pentru a-l proteja de rău în viața de apoi. Ilustrații ale câinilor datând din epoca bronzului au fost găsite pe pereți, morminte și pergamente din Europa, Orientul Mijlociu și America de Nord. Adesea, câinii sunt reprezentați vânând alături de oameni. Statui de câini păzesc intrările în criptele funerare. În multe cazuri, acești câini seamănă clar cu câinii moderni. Astfel de relicve constituie o mărturie de neșters a importanței pe care oamenii au acordat-o câinelui de-a lungul timpului.

Fotografie: breedingbusiness.com

Videoclip din arhiva personală a autorului


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *