E deja o axiomă că Klaus Iohannis își dorește o confruntare în turul al doilea cu Viorica Dăncilă. Mulți pun asta pe seama spaimei de o confruntare cu Dan Barna. Sondajele îl dau însă biruitor pe Klaus Iohannis și dacă Dan Barna, și nu Viorica Dăncilă, intră în turul al doilea. Firește, o confruntare cu Viorica Dăncilă înlesnește strategia pentru care a optat Klaus Iohannis. Strategia pe care eu am definit-o drept cîștigarea unui al doilea mandat fără un efort minim din partea candidatului. Repet, Sistemul instituțiilor de forță, în frunte cu SRI și SIE, i-au făgăduit lui Klaus Iohannis că -și vor îndeplini misiunea de a-l face președinte și în timp ce doarme. Nu misiunea de a-i da un al doilea mandat, acest lucru nici nu se discută și nici nu e prea greu de obținut, ci misiunea de a obține un al doilea mandat fără nici o bătaie de cap. Că e așa se vede din evitarea celorlalți candidați de a-l ataca pe candidatul Klaus Iohannis. De regulă, președintele în exercițiu are, în calitate de candidat, avantajele funcției deținute deja. Are însă și dezavantajul că e țintă vie pentru toți ceilalți candidați. Prezidențialele din 2019 ne oferă această surpriză strașnică: Președintele Klaus Iohannis e candidatul cel mai puțin atacat în campania aflată deja în plină desfășurare! Citiți tot articolul →

Joi, 12 septembrie 2019, Klaus Iohannis a ținut o nouă conferință de presă. Nu putem sări peste observația că de ceva vreme președintele în exercițiu ține destul de des conferințe de presă. Cred că în ultima lună a avut mai multe decît într-un an de mandat obișnuit, dinainte de a-și anunța candidatura. Ce să-i faci? Peste trei luni vin alegerile prezidențiale. Chiar dacă SRI și SIE l-au încredințat că va obține un al doilea mandat și dormind, Klaus Iohannis trebuie să mai facă și el cîte ceva. Ceva ușor, în genul respingerii propunerilor de miniștri trimiși de Viorica Dăncilă la aprobare prezidențială în loc să meargă în Parlament. Definesc drept ușor, fără a presupune nici măcar efortul de a vorbi prin somn, deoarece răspunsul dat Vioricăi Dăncilă era de la sine înțeles. Cînd toată lumea se aștepta, potrivit anunțului făcut în 9 noiembrie 2019, să precizeze data cînd va merge în Parlament cu guvernul restructurat după plecarea ALDE din Coaliția de Guvernare, miercuri, 11 septembrie 2019, premierul susține o Declarație de presă pentru a anunța un lucru stupefiant: Citiți tot articolul →

Deși e septembrie, la Roma sînt 30 grade. N-am fost niciodată la Roma pe o asemenea căldură. Deși am venit pentru a vizita Domus Aurea, ce se mai vede azi din halucinantul complex de lux ridicat de Nero după incendierea Romei și a revizita Palatinul, atent acum la Casa Liviei, ambițioasa mamă a lui Tiberiu ( pentru care m-am dus a doua oară la Capri), n-aveam cum să nu fiu atent și la spectacolul străzii, ivit din năvala căldurii și a noilor barbari, care sînt turiștii.

---

Fotografia 1: Pe Via dei Fori Imperiali, Papa Ioan Paul al II-lea e verificat de Poliție. E vorba firește de cineva care scoate bani din postura de sosie a celebrului pontif. În tot acest timp- al verificării- cum îi stă bine unui papă, Ioan Paul al II-lea continuă să binecuvînteze. Citiți tot articolul →

După aproape un an am revenit la Capri pentru șapte zile. Din octombrie 2018, cînd am luat la bani mărunți semnele șederii lui Tiberiu, timp de 10 ani, pe insulă (27-37), de unde a condus fără probleme ditamai Imperiul Roman, am citit mult despre acest personaj defăimat de Tacitus pentru eternitate și reabilitat de toți istoricii de la autorul Analelor încoace. Am revenit, așadar, pe urmele lui Tiberiu mult mai bogat ca anul trecut în lecturi despre Al doilea Cezar, cum i se spune urmașului lui Octavian, despre Împărații romani și despre Roma în general. Deși iscodind cu precădere urmele prezenței romane la Capri – Vila Jovis, Matermania, Domecuta, Bagnio di Tiberiu, Palazzo a Mare (reședința de vară a lui Octavian), Portul Tragara, nu mi-au putut scăpa totuși imaginile vieții cotidiene din această insulă celebră. Le reproduc și le comentez sub titlul Capri – O altă toamnă, aceiași ochi, alte priveliști. Citiți tot articolul →

Iunie 1998. Prin votul masiv, cu multe note de revoluție democratică, în noiembrie 1996 au venit la putere partidele care au făcut Opoziție timp de șase ani sub regimul Iliescu. Timp de șase ani și mai abitir în campania din 1996, CDR și PD făcuseră mare caz de privilegiile pe care și le acordau cu mărinimie cei cuibăriți la putere. După cîștigarea alegerilor s-a văzut că oamenii lui Emil Constantinescu nu erau mai breji decît oamenii lui Iliescu. Strădania de a-și vota o lege prin care parlamentarii Coaliției majoritare își măreau lor și colegilor lor de fripturi salariile ținea de această realitate. În 2020 vor avea loc alegeri parlamentare, la termen sau anticipate. Ca și în 1996 va avea loc Schimbarea. În perspectiva făgăduielilor electorale ale celor care sînt azi în Opoziție, am socotit că trebuie să reproduc articolul publicat de mine în, „Cotidianul” din 25 iunie 1998 sub titlul „Nomenklaturiștii democrației”.

---

Deputații coaliției majoritate și-au votat marți mărirea propriilor salarii și pe cea a salariilor încasate de tovarășii lor de luptă cu gura: președinte, prim-ministru, miniștri, prefecți, primari. Pe lîngă entuziasm, a surprins, la votul de marți, solidaritatea coaliției de la putere. Ori de cîte ori au prilejul, PNȚCD și PD își administrează cîte un ghiont. De astă dată, oamenii lui Ion Diaconescu și cei ai lui Petre Roman n-au mai dat unii în alții cu cotul, ci au stat umăr la umăr, într-o frățietate exemplară, pentru a vota noua grilă de salarizare a demnitarilor, dar mai ales pentru a înfrunta furtuna din presă și din opinia publică. Pentru că, indiscutabil, indecența aleșilor neamului de a-și umfla portofelele într-o țară marcată de continua golire a buzunarelor aparținînd milioanelor de oameni simpli, a stîrnit indignare. Încordîndu-și grumazul ca niște tauri pregătiți să împungă, politicienii coaliției majoritare au și început să se răstească la cei ce le-au arătat obrazul a semn că pielea li s-a făcut șorici. Acuzînd pe mustrători de populism, ei au contraatacat susținînd că unii dintre cei care-i critică pentru destrăbălarea pe banii de la buget cîștigă mai abitir decît mulți dintre parlamentari și demnitari. Citiți tot articolul →

Vineri, 6 septembrie 2019, procurorul șef al DIICOT a ținut o conferință de presă în cazul Caracal. Strict vorbind, n-a fost o conferință de presă, ci un moment în care, imitîndu-l pe Klaus Iohannis, Felix Bănilă a dat citire unui text, postat deja pe site-ul DIICOT. Deși poreclită conferință de presă, sindrofia n-a fost așa ceva. Felix Bănilă a răspuns doar la cîteva întrebări ale jurnaliștilor, după care a șters-o. Intervenția lui Felix Bănilă a venit după cea a lui Klaus Iohannis, ținută pe 3 septembrie 2019, după amiaza. În cazul Caracal nu s-a întîmplat nimic deosebit care să justifice intervențiile. Venită după cea de la Cotroceni, intervenția lui Felix Bănilă par fi parte a unei învoieli cu Cotroceniul. Cazul Caracal a interesat 90% dintre români nu atît prin nota aparte a tragediei celor două fete – răpite, violate, ucise și apoi arse, așa cum se conturează Rechizitoriul îndreptat împotriva lui Gheorghe Dincă -, cît mai ales prin ciudățeniile de pe parcursul anchetei desfășurate de DIICOT, structura centrală, sub conducerea lui Felix Bănilă, procurorul șef al DIICOT. Timp de o lună și ceva, românii au asistat la spectacolul publicitar oferit de anchetatorii veniți cu alai la casa lui Gheorghe Dincă. Televiziunile de știri, care și-au făcut practic studiouri în fața porții au transmis în direct, dimineața și seara, intrarea și respectiv ieșirea pe poartă a anchetatorilor. Ce făceau ditamai trimișii DIICOT după ce intrau pe poartă rămîne un mare mister. Din punct de vedere juridic. Din punct de vedere al unei firme de construcții anchetatorii se pot mîndri cu un bilanț notabil. Citiți tot articolul →

Miercuri, 4 septembrie 2019, în Declarația sa de presă de la Cotroceni, Klaus Iohannis a sărit de la atentatul de la Kabul la crimele de la Caracal. Trecerea asta bruscă a buimăcit pe mulți. Mai întîi pentru că atentatul trebuia să ocupe întreaga conferință de presă. Apoi pentru că în cazul Caracal nu se întîmplase nimic deosebit care să justifice intervenția de la Cotroceni a șefului statului, în detrimentul unui eveniment care tocmai se întîmplase. De la declanșarea Cazului Caracal au trecut nu mai puțin de o lună și aproape două săptămîni. Așa cum ne arată multe documente – de la măsurătorile de audiență pînă la sondajele de opinie – Cazul Caracal interesează enorm opinia publică. Emisiunile care se ocupă de acest caz continuă să aibă ratinguri descumpănitoare prin mărimea lor chiar și acum, cînd s-au scurs atîtea zile, și totuși mare lucru nu s-a petrecut în anchetă. De regulă un caz intens mediatizat obosește după un timp. Îl scot din prim plan alte cazuri. Cazul Caracal n-a putut fi scos de nici un eveniment petrecut între timp. Indiferent c-a fost vorba de evenimente umflate în chip diversionist sau de evenimente reale. Glumeam la un moment dat la emisiunea Cătălinei Porumbel profețind că vom discuta despre Cazul Caracal și-n seara celui de-la doilea tur al prezidențialelor. Cînd se vor anunța rezultatele exit-pool-urilor, ne vom întrerupe pentru a anunța că Klaus Iohannis a cîștigat un nou mandat, după care vom reveni la Cazul Caracal. Întreruperea asta ne va costa desigur o coborîre a ratingului, recuperată imediat prin scoaterea din discuție a oricărei referiri la scrutinul prezidențial. Evident, întrerupînd Cazul Caracal pentru a anunța rezultatele celui de-al doilea tur, ne vom cere scuze de la telespectatori, invocînd teama de o amendare de către CNA. Citiți tot articolul →

Miercuri, 4 septembrie 2019, ora 17. Președintele Klaus Iohannis a anunțat pentru această oră o Declarație de presă. Marți, 3 septembrie 2019. Agenția Reuters transmite sub titlul Atac ucigaș al talibanilor în capitala afgană aruncă o umbră asupra acordului de pace știrea: „În cursul nopții de luni, 2, spre marți, 3 septembrie 2019, în jurul orei 23.30, cel puțin 16 persoane au murit, iar alte 119 au fost rănite după ce un vehicul a explodat în capitala afgană Kabul, în apropierea unei clădiri folosite de organizațiile internaționale, au informat serviciile de urgență. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Nasrat Rahimi, a informat că explozia a fost provocată de o bombă pusă într-un vehicul din apropierea zonei rezidențiale Green Village, un complex folosit de grupuri internaționale, inclusiv organizații pentru ajutor. Un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a decedat, iar altul a fost grav rănit. Diplomatul român mort făcea parte din structura de securitate a misiunii diplomatice și avea 43 de ani.” Deși atentatul a avut loc la în noaptea de luni spre marți, la ora 23.30, MAE anunță opinia publică din România abia marți, 3 septembrie 2019, la ora 19. De ce? Ministerul Afacerilor Externe n-a catadicsit să explice, nici presa română, eminamente patrioată în astfel de împrejurări, n-a întrebat. Era ocupată pînă peste cap cu bocitul. Citiți tot articolul →

Joi, 29 august 2019, noaptea. Pe pagina sa de Facebook, Alexandru Cumpănașu își anunță candidatura la Președinția României. Pînă acum cel puțin au emis pretenții de a fi președinți ai României nu mai puțin de 22 de persoane. Alexandru Cumpănașu ar fi al 23-lea. Numărul mare de candidați nu e o premieră postdecembristă. De fiecare dată, prezidențialele au atras în confruntare un număr însemnat de cetățeni. Explicabil! Pentru toate partidele, un candidat e o platformă de pe care se poate vedea, privind de jos în sus, că respectivul partid există. Se înscriu și mulți cetățeni fără sprijin, altul decît al familiei (nu totdeauna și al familiei, nevasta observînd că soțul are multă treabă pe acasă), toți seduși de minima vizibilitate garantată de condiția de candidat la Președinția României. Dacă profesiei de vînzător ambulant de pe cartea de vizită îi adaugi Candidat la președinția României nu-i exclus să dai gata, în tren, vreo gîsculiță din compartiment. De 30 de ani, jurnaliștii știu că scrutinul prezidențial atrage și mulți candidați fluturi de noapte fascinați de flacăra Cotroceniului. De aceea jurnaliștii împart candidații în trei grupe distincte: Citiți tot articolul →

Miercuri, 4 septembrie 2019, de la ora 19.00, invitatul emisiunii „Gândurile lui Cristoiu” a fost Alexandru Cumpănasu. Din această emisiune (redată la rubrica video din dreapta paginii principale a cristoiublog.ro), agenția Mediafax a făcut mai multe știri. Le redau mai jos pentru cititorii site-ului nostru:

---

Cumpănașu, despre declarația lui Klaus Iohannis: A fost delirantă. El nu a vorbit deloc cu familiile BUCUREȘTI (MEDIAFAX) - Alexandru Cumpănașu a catalogat, la emisiunea „Gândurile lui Cristoiu”, declarația lui Klaus Iohannis de miercuri ca fiind una delirantă, precizând că șeful statului nu a vorbit vreodată cu familiile implicate în cazul Caracal și că nu a prezentat ce măsuri a luat, ca președinte. „(Declarația -n.r.) a fost delirantă. Președintele are niște atribuții foarte clare, iar eu unul cel puțin mă așteptam de la domnul Iohannis să vină să spună ce ar face sau ce a făcut ca președinte. Acest lucru putea să îl facă în CSAT și să îl prezinte apoi. Domnul Iohannis a făcut una dintre cele mai ciudate declarații. Nu a vorbit deloc cu familiile. Nu a prezentat ce măsuri a luat dânsul. Nu a prezentat, celulă de criză, dacă a intervenit și s-a dus peste Guvern, peste Parchet”, a declarat Alexandru Cumpănașu, la emisiunea „Gândurile lui Cristoiu”. Alexandru Cumpănașu susține că președintele Klaus Iohannis trebuie să prezinte familiilor propunerile pe care le are pentru soluționarea acestui caz. Citiți tot articolul →