Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Clișee trompetiste despre Bătălia de la Mărășești
M-a pus dracu să mă angajez la Historia cu descrierea vizitei lui Wilhelm al II-lea în România, punînd accentul pe suirea în Măgura Odobeștilor. Cum între timp am primit și cartea lui Rommel despre asaltul asupra Măgurii Odobeștilor, m-am apucat, în stilul meu păgubos, să mă documentez asupra chestiunii. Kaizerul a fost în Măgura Odobeștilor în septembrie 1917.
Nu poți scrie despre acțiune dacă nu știi situația Frontului la ora respectivă. Sincer să fiu, nu prea m-a preocupat Primul Război Mondial în România. Poate și pentru că din toată tărășenia, noi, românii, am reținut doar „strălucitele victorii” de la Mărăști, Mărășești, Oituz. Pun între ghilimele, deoarece a fost vorba de oprirea ofensivei nemțești. În judecarea acestei opriri, dacă a fost sau nu victorie strălucită, trebuie să luăm în calcul și potențialul dușmanului. Datele arată că ofensiva nemților a fost prostească, mai ales că lui Mackensen îi lipseau forțele necesare.
De cînd mă știu, despre Primul Război Mondial n-am auzit decît clișee trompetiste gen Pe aici nu se trece! Vitejia fără seamăn a românilor! Sîngele vărsat! Nimic despre bulibășeala de la nivel de comandamente. Nimic despre ruși. Oricît de haotici ar fi fost aceștia, constituiau, totuși, o forță, și toate referirile nemților vizau armata rusă. Nimic despre disperarea acțiunii noastre. Nimic despre contextul general al Războiului. Și nimic despre ce era acest Război, văzut de mulți după drept un Abator Mondial.
Ca să știu situația Frontului în momentul vizitei pe front a Împăratului, trebuie să citesc despre rezultatele luptelor de la Mărășești.
La momentul vizitei, Frontul se stabilizase pe aliniamentul Sușiței. Pînă la ofensiva din august, linia frontului urma cursul Putnei. De la Găgești, mai precis de la Vitănești, nemții au pornit ofensiva împotriva rușilor, care țineau malul înalt al Putnei dinspre Țifești. Pentru a afla aceste lucruri, iau la mînă cărți despre Primul Război Mondial. Le-am cumpărat după principiul Să fie acolo! după care le-am așezat pe rafturile cu Istorie a României, sus, sus de tot. Ca să ajung la ele trebuie să fac acrobații pe scăriță. Abia acum îmi dau seama că n-am cine știe ce. Găsesc cele două volume ale lui Vartan Arachelian, Prin cenușa Războiului, amestec de proză cu document. Primul volum are pagini despre cucerirea Cotei 1001, descrisă și de Rommel. Le xeroxez și le trimit dactilografei în vederea eseului despre Rommel la Găgești. Al doilea volum descrie vizita lui Wilhelm în România, cea despre care îmi propun să scriu. Textul mi se pare ușor propagandistic din perspectivă moldo-valahă. Mai înainte descoperisem cartea unui străin despre România în Primul Război Mondial: Glenn E. Torrey, România în Primul Război Mondial, apărută la Meteo Publishing, în 2014. Și aici cucerirea Măgurii Odobeștilor e consemnată ca o mare victorie a nemților.
*
Ce scriam pe 8 martie 2014: CCR a pus o învoială verbală între două persoane – Traian Băsescu și Victor Ponta – mai presus decît Constituția
CCR a respins ca inadmisibilă contestația PDL la investirea Guvernului Ponta 3. Altfel spus, nici măcar n-a luat-o în discuție, așa cum, de altfel, a declarat, înainte de ședință, Augustin Zegrean venit cu decizia dată de alții în plic.
Cum se explică Decizia CCR?
Foarte simplu.
Imaginați-vă ce s-ar fi întîmplat dacă Decizia ar fi fost de a acceptare a contestației? Hotărîrea Parlamentului ar fi fost nulă și neavenită. Nul și neavenit ar fi fost Guvernul Ponta 3. Nulă și neavenită ar fi fost ceremonia de investire de la Cotroceni.
Ar fi luat-o în bot:
- Victor Ponta, pentru că a vrut să ne șmecherească.
- Parlamentul, pentru că a încălcat Constituția.
- Traian Băsescu, pentru că a înlocuit Constituția cu o învoială verbală între două persoane: el și Victor Ponta.
Se spune că Justiția e oarbă. În cazul deciziei date de CCR, e limpede că Justiția vede mai ceva decât dacă ar privi prin telescopul de la NASA.
Alte titluri din 8 martie 2014
- Deși am ajuns deja la Guvernul Ponta 3, avem în continuare un premier iresponsabil vesel. Pe Victor Ponta, adică
- Cum răspunde Augustin Zegrean, președintele CCR? Ca un tractorist care a văzut-o întîia oară în viața lui pe Gioconda
Comentarii
Un comentariu pentru articolul „Clișee trompetiste despre Bătălia de la Mărășești”
Lasă un răspuns
Invitații cristoiublog
Nu mă mai miră – doar o deplâng, de pomană, se înțelege… – atitudinea gratuit răutăcioasă de blamare, de desființare a istoriografiei academice naționale. Acum, i-a venit rândul celei consacrate participării României la Primul Război Mondial (pentru noi, Războiul de Întregire). Ignorarea literaturii de specialitate în domeniu – repet, de sorginte științifică, întemeiată pe documente indiscutabile, pe mărturii memorialistice directe și pe multe alte surse – se vede de la o poștă. În schimb și în context, este amintită (indirect, recomandată) cartea unui ziarist, periferică – nu lipsită cu totul de interes pentru cititorul amator – în ancheta de specialitate! Clubul Istoricilor „Nicolae Bălcescu” își exprimă dezamăgirea față de o asemenea abordare a științei istorice din partea unei voci cu autoritate publică.