Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia cu 87,97 la sută

Daniela Lukacs, un nume de pictor valoros cunoscut și în Australia

Cei mai mulți dintre onorabilii cititori vor vedea textul acesta în data de 2 iulie, anul de grație 2022. Vă rog frumos să mă iertați, dar eu deja sunt puțin emoționat fiind luna aniversării mele. Să fim cu toții sănătoși în a doua parte a anului în care am intrat de puține ore. Apoi, evident, tot anul 2023 și așa mai departe.
Pentru această zi aparte, vă ofer un invitat aproape de sufletul meu, un pictor pe care îl prețuiesc foarte mult. Este vorba despre distinsa doamnă Daniela Lukacs din Timișoara.

Iată câteva întrebări pe care le-am formulat pentru aceste creator impresionant:
Care sunt pictorii români care vă plac mai mult? Dar dintre coloriștii străini, de care vă simțiți mai aproape? Ce rol au avut muzeele, expozițiile, galeriile de artă în educarea simțului dumneavoastră artistic? Ce sfătuiți un părinte care are un urmaș cu înclinații în domeniul artelor plastice? Să meargă pe acest drum, ori să încerce și alte domenii artistice, iar la final să aleagă singur ce îi face plăcere? Dintre toate tehnicile folosite, cu care vă simțiți mai confortabil? În afară de postările de pe internet, în ce loc vor mai putea admiratorii dumneavoastră să întâlnească tablourile pe care le semnați? Până unde știți că a ajuns cel mai departe o lucrare de-a dumneavoastră?
Acum, să vedem cum sunt răspunsurile.

Primele dumneavoastră întrebări mă reîntorc în primii 10 – 12 ani ai copilăriei, când răsfoiam cu aviditate albumele de artă din biblioteca bunicilor, admirând și analizând imaginile tablourilor marilor pictori, români și străini. Am îndrăgit din primul moment lucrările lui Grigorescu, Aman, Luchian, Tonitza, ale lui Renoir, Monet, Van Gogh, Gaugin, Caravaggio și a altora care mi-au rămas dragi și astăzi. Dar lista nu se încheie, căci admir cu plăcere majoritatea lucrărilor de artă, din albume sau vizionate on-line sau fizic în muzee, expoziții sau cu alte ocazii. Orice lucrare, clasică sau a pictorilor în viață, îmi trezește interesul, plăcerea de a privi și admira, spiritul critic și simțul estetic.

Și astfel vă răspund și la întrebarea: dacă vizitele la muzee, expoziții mi-au influențat simțul estetic… Da, cu siguranță au avut și au un rol important, chiar dacă uneori asimilarea se produce în subconștient, iar alteori în mod conștient, prin analiza lucrărilor respective. În permanență un artist învață din operele predecesorilor sau contemporanilor săi. De altfel, pot să spun că sunt autodidactă, primele noțiuni, (cele de bază privind tehnici de lucru, materiale, moduri de abordare și de lucru și chiar alegerea subiectelor) le-am învățat din tutoriale și demonstrații online, alese arbitrar și privind și studiind operele artiștilor actuali. Trebuie să amintesc că am avut șansa să cunosc, în al doilea an al formării mele, în acuarelă, pe leaderul Asociației acuareliștilor din România, arh. Ovidiu Iovanel de la care am avut multe de învățat, în cadrul taberelor pe care le-a organizat și le mai organizează, ca și din cursul de acuarelă pe care îl susține gratuit, on-line, de mai bine de doi ani. Îi mulțumesc și pe această cale pentru modul în care se implică în promovarea acuarelei la noi în țară și promovarea acuareliștilor români, în lumea mare a acuarelei, prin IWS, Societatea Internațională a Acuarelei din care și România face parte.

Mi se pare potrivit să răspund acum la întrebarea dumneavoastră despre ce tehnică îmi este mai confortabilă. Nu cred că este vorba de confort, ci mai degrabă de o afinitate deosebită către acuarelă. Este tehnica pe care o simt cel mai aproape de sufletul meu, în care mă pot exprima cel mai bine. Mă ține înlănțuită ca într-o vrajă, dintre cele bune, căci dacă nu pot picta două – trei zile, e musai ca în următoarele să pun mâna pe culori și pensule și să realizez o lucrare cât de mică.

Mă întrebați dacă aș îndemna părinții care au copii cu înclinații artistice să îi încurajeze pe această cale. Da, aș face-o, de altfel și eu mi-am îndemnat fiica, care de mică a fost foarte talentată, să urmeze liceul de arte plastice și ea a continuat apoi cursurile de pictură la Facultatea de arte, e drept că a ales în prezent să lucreze într-un domeniu diametral opus. Nu știu dacă talentul în arta plastică e un dar cu care te naști și care se moștenește, eu tind să cred asta, căci bunicii mei din partea mamei au avut ca pasiune pictura, iar bunicul a fost profesor de sculptură la liceul din oraș, mama mea, sora și fratele său de asemenea au pictat și desenat cu un simț estetic deosebit. Se pare că eu am transmis mai departe această însușire, fiica mea la rândul ei transmițând nepoatei mele pasiunea și talentul. Nu e obligatoriu ca arta să devină scopul și modul principal de viață dar este ceea ce dă savoare și împlinire, aduce satisfacții nebănuite indiferent când și cât o practici. Pentru mine, este cel mai frumos lucru care mi se putea întâmpla, alături de familia frumoasă și numeroasă care mă susține în această preocupare a mea din ultimii aproape patru ani.

Și astfel trec la ultimele dumneavoastră întrebări, unde pot fi văzute lucrările mele în afară de mediul on-line și unde a ajuns cel mai departe vreo lucrare de a mea. Voi spune că una dintre marile satisfacții ale unui artist este aceea de a ști că ceea ce a simțit, gândit și redat, cu inspirație și muncă de creație în lucrările sale, ajunge să bucure privirile și sufletele amatorilor de frumos din toată lumea, prin expoziții sau chiar pe pereții caselor acestora. Am avut o expoziție personală anul trecut la secția de artă a Bibliotecii Județene din Timișoara, orașul meu natal și de reședință, activez în cadrul Asociației ,,Prezent” cu care particip lunar la expoziții de grup în Timișoara și în alte orașe, în aceste zile având lucrări expuse la Galeria,, Armonii Cromatice” din Timișoara și la o expoziție de grup cu colegii din Asociație, la Casa de cultură din Caransebeș. Tot luna aceasta particip cu 10 lucrări la expoziția din Galați a societății ,, Pro Boholț ” la a cărei tabără am participat anul trecut alături de pictori consacrați și figurez cu o lucrare la expoziția Arhivei de Artă de la Muzeul Național Cotroceni. Mai amintesc că mi-au fost solicitate două lucrări la Muzeul National al Țăranului Român, pe care m-am simțit onorată să le donez și sunt bucuroasă să știu că vor putea fi admirate pe simezele acestui muzeu.

În ce privește admiratorii de artă care își doresc să privească lucrări originale în casele lor, am lucrări în diverse orașe din țară, apoi în Spania, Germania, Suedia, Elveția, Statele Unite ale Americii, iar acum pregătesc o acuarelă pentru fiica unor prieteni care trăiesc în Australia. Mi se pare captivant, o mare onoare și, mai ales, fericire să mă gândesc că din femeia tipică, care eram acum trei ani (mamă, gospodină, bunică), am ajuns să aduc un strop de bucurie și, de ce nu, de valoare estetică în casele unor prieteni, rude, cunoștințe sau chiar necunoscuți, că e posibil ca trăirile mele pozitive pe care le-am expus în acuarelele mele, să aducă zâmbete pe buzele lor.

Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate, dumneavoastră și cititorilor dumneavoastră, ca și tuturor celor pe care îi promovați și sper ca lumea în care trăim să fie propice și primitoare pentru tot ceea ce ne deosebește de suratele din regnul animal și anume: capacitatea noastră, a oamenilor, de a visa și a ne transpune visele în creații artistice.

Aici se termină răspunsurile. Sunt impresionat cu adevărat. A venit momentul să vedem și câteva tablouri de valoare.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Daniela Lukacs, un nume de pictor valoros cunoscut și în Australia”

  • AM .SI MA BUCUR DE EA ,O ACUARELA DE LUKACS DIN 1938 VA POT TRIMITE IMAGINI..POATE E O COICIDENTA DE NUME ….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *