Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Gândul meu de An Nou
MOTTO:
„Îmbătrânesc. Destinul mi-e însă tot copil;
Isteț să prinză păsări și să doboare poame”.
Vasile Voiculescu, Toiag de înger
„Mi-a cam trecut veleatul”, oftez adesea și mă uit în jur cu stinghereală zgrunțuroasă. Nimic nu mai seamănă cu lumea știută de mine, nimic…Când s-a schimbat într-atât de mult? Și eu ce-am păzit, de am lăsat-o s-o ia razna? Ah, de-aș fi fost un pic atent, un pic măcar… Alung repede sentimentul părelnicei vinovății și mă scutur de mâzga autocompătimirii inutile. În definitiv, la ce bun să te ciorovăiești cu fatalitatea? Un caraghios în plus nu folosește nimănui, zău ! Nici mie, îndeosebi mie! La urma urmei, trăiesc din plin o toamnă ce-și scutură roadele. Iar iarna ce va să vie mă va găsi înconjurat de cărți. O droaie! Așteptând de ani de zile să mi se ofere cu întreaga lor ființă neatinsă de efemeritate. Făpturi ale dezmierdării minții, născocite să ne aline singurătatea și să ne ușureze cărările vieții, să ne scoată din ignoranță și să ne înlesnească o cunoaștere de sine imposibilă, altcumva. Ziua se va tot strânge, iar noaptea va crește întruna… Și mă va împresura gerul, așa că slovele altora îmi vor ține de cald. Pe ale mele, le voi așterne în tuș etern și le voi transmite nepoților – Aria, Tudor și Mabel. „Tataie, când o să cresc, o să scriu o carte mare, mare, uite atât !” mi-a zis prichindelul și a deschis brațele ca să-mi arate. „Și o să scrii și despre mine?” l-am provocat. „Da”, mi-a răspuns candid. „Și ce-ai să scrii?” mi-am continuat pornirea ludică. „Că te iubesc și că ne jucăm împreună”, m-a încredințat inocent. I-am sărutat fruntea și m-am rugat Dumnezeului meu să nu ne abandoneze. Știți, de ceva timp mi-am mutat inima în luminițele din privirea celor trei îngerași și parcă niciodată nu m-am simțit mai împlinit, mai împăcat cu mine însumi. Am strâns atâta iubire, încât mă grăbesc să le-o dăruiesc, fiindcă numai astfel vor fi niște oameni întregi și frumoși. Au atâta iubire în sufletele lor neprihănite, încât nu-mi ajung respirațiile ca să le-o primesc. Iubire din iubire, ce altă lecție mai potrivită? Ce dacă omenirea și-a adaptat agenda cotidiană și se închină cu inconștiență la zeii pragmatismului feroce? Totdeauna există un motiv ca să iubești, altminteri ce rost ar mai avea să ne îmbrățișăm copiii și nepoții lângă bradul împodobit și să stăm așa în ceasul acela magic, al trecerii dintr-un an în altul? Un moment ce ni se pare o veșnicie, ați observat?
La mulți ani, oamenilor!
Comentarii
Cu totii ne imbratisam copiii si nepotii cu un surplus de iubire de care , poate, cand noi eram copii nu am beneficiat . Dar nu pot sa nu ma intreb de ce generatiile astea crescute in surplus de iubire devin la maturitate egoiste si prea materialiste , chiar usor autiste , indiferente la dramele parintilor si bunicilor pe care se grabesc sa-i abandoneze in azile . In plus , Revelionul de anul acesta mi a aratat ce artisti de duzina sunt tinerii de azi … a disparut eleganta, mesajul transmis cu emotie, simtul umorului de buna calitate . Versuri ca o adunatura de cuvinte erau pe buzele tuturor , nimeni nu sesiza lipsa de sens artistic , fredonau ca intr-o betie , cuprinsi de un drog al indiferentei . Nu pun problema profunzimii mesajului artistic , dar macar al unui elementar bun simt artistic . Sentimentul meu este ca unele lucruri s-au pierdut definitiv , generatiile dupa 1990 , o spun cu regret , nu vor lasa nimic in tezaurul de cultura al tarii . A propos de tv : cata nesimtire au angajatii tvr sa traiasca de pe urma productiilor realizare inainte de 1989 de peste 34 ani ? munca lor se reduce la a consulta arhivele si a difuza la nesfarsit aceleasi productii , de dinainte de 1989 . Daca ar trebui sa difuzeze materiale de dupa 2010 macar , nu ar gasi mai nimic in arhivele lor . Despre asta e vorba : generatiile astea traiesc din osanza inaintasilor si nu lasa nimic in urma pentru ca nu le pasa . Cred ca totul li se cuvine .
O scriere frumoasa si calda, plina de iubire. Multa iubire va dorim, dumneavoastra si intregii omeniri ! La multi ani cu sanatate !
La mulți ani ! Iubirea semănată de Isus în sufletele oamenilor a fost sămânța roditoare,acum…e secetă mare în sufletele oamenilor,mai vine Isus odată?