În Bucureștiul Războiului Sfînt lipsea brînza

Ședința. Așa cum am mai scris, Ședințele Consiliului de Miniștri din perioada Războiului Sfînt sînt o excelentă sursă de informații despre România reală din timpul Regimului Antonescu. Aici, în ședință, se abordează și se dezbat, departe de constrîngerile propagandistice, toate problemele mari și mici ale realității. Viața îi obligă pe cei care conduc ședința, cît și pe cei care participă la ea, să abordeze direct, fără menajamente, dificultățile.

Din Stenograma Ședinței din 14 iulie 1941, de sub conducerea lui Mihai Antonescu, Stenogramă publicată în volumul IV al seriei Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri, Guvernarea Ion Antonescu, iulie-septembrie 1941, aflăm, de exemplu, că-n București lipsea brînza:

„M. Antonescu: În ce privește aprovizionarea: din situația pe care o am privitoare la București – și rog pe dl ministru al Aprovizionării să nu uite să ia măsurile necesare – rezultă că în București lipsește brînza. Acesta este un aliment care, mai ales în împrejurările de acum, cînd este lipsă de carne, și celelalte alimente sînt în măsură foarte redusă, brînza este un aliment care poate fi folosit în lipsa altora. Or, și acesta lipsește în București. De aceea vă rog să luați măsuri. De exemplu, azi-dimineață s-a constatat că nu s-a găsit brînză, iar pe unde a fost, a fost o cantitate cu totul insuficientă, iar în unele piețe n-a fost deloc, de exemplu, ca în Piața 6 Septembrie.

D.D. Negel (Subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naționale pentru Aprovizionarea Armatei și Populației Civile, 26 mai-17 noiembrie 1941, fugit din țară după 23 august 1944 – n.n.): Negustorii cer majorarea prețurilor. Aceasta este cauza pentru care nu se găsește. Am făcut în Dobrogea o convenție, ca să ne putem asigura cantitatea necesară.

M. Antonescu: V-am rugat, de mai multe săptămîni, ca să faceți o aprovizionare mai intensă a Capitalei cu brînză și vă rugasem să-mi comunicați rezultatul.
Vă rog să-mi spuneți care sînt rezultatele intervenției dv. în ce privește aprovizionarea preventivă cu conserve și mărirea capacității de producție a fabricilor noastre de conserve din București și chiar din alte regiuni.”

*

Perspectiva lirică. Lectură harnică din Meridiane sovietice de Geo Bogza, volum de reportaje tipărit în 1953 la ESPLA. Față de alte scrieri despre URSS, cele ale lui Geo Bogza surprind prin situarea aparte a reporterului față de realități. Amănuntele care spun cititorului ce și cînd și mai ales pe unde a fost autorul lipsesc din reportajele scriitorului nostru. Dacă ținem seamă de trimiterile la Noaptea polară de la Leningrad, vizita lui Geo Bogza a avut loc în iunie. În ce an? nu pot răspunde, deși în iunie 1949 a fost la Leningrad și Zaharia Stancu. La un moment dat, Zaharia Stancu amintește că în Delegația la Serbările dedicate lui Pușkin sînt doi români. Nu cred că al doilea e nevastă-sa. Ar putea fi, oare, Geo Bogza? Oricum, deși m-am apucat de Meridiane sovietice pentru studiul URSS văzut cu ochi semi-comuniști, citesc reportajele din volum ca și cum ar fi fost scrise acum despre Rusia postcomunistă. Geo Bogza aplică aici faimoasa sa perspectivă de sus a realității, perspectivă grandilocventă fără a fi bombastică, deoarece ochiul aparține unui poet. Pentru rezistența în timp a scrierii perspectiva lui Geo Bogza e crucială. Abordarea realităților sovietice de sus, din cer, raportate la Glob sau chiar la Cosmos, elimină amănuntele, stilizează realul și prin asta îl ferește pe autor de consemnarea fie falsă, fie idealizată. Cenzura nu-i poate reproșa nimic, deoarece poezia e scutită de raportarea la Adevărul vieții.

*

Scriam pe 1 aprilie 2014. A pierdut Victor Ponta alegerile prezidențiale din Slovacia?

Buricismul (obsesia propriului buric, incapacitatea de mai vedea și altceva ) a făcut ca pentru presa noastră o seamă de întîmplări din Europa să treacă nebăgate în seamă: succesul zdrobitor repurtat în Turcia de Partidul lui Erdogan la scrutinul local, în ciuda acuzațiilor de corupție; lovitura zdravănă primită de Socialiști la alegerile municipale din Franța; cîștigarea prezidențialelor din Slovacia de către un independent – Andrej Kiska – în confruntarea cu premierul în exercițiu, Robert Fico.

Victoria independentului Kiska în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor din Slovacia a beneficiat, totuși, de un comentariu: cel semnat de Dan Turturică în România Liberă. Confratele pornește de la o realitate: scrutinul din Slovacia anunță într-un fel pe cel din România din iarna aceasta. Premierul Robert Fico e un fel de Victor Ponta convins să candideze. Partidul lui domină Parlamentul (83 de locuri din 150). Părea că Victor Ponta al Slovaciei nu poate fi învins. Și totuși a fost învins în turul al doilea de un debutant într-ale politicii.
De ce? Pentru că în turul al doilea toți ceilalți candidați de Dreapta i-au dat voturile lui Kiska. Dan Turturică spune că o soartă asemănătoare l-ar aștepta și pe Victor Ponta.