Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă

În Khartoum, forțele de securitate calcă pe cadavre, la propriu

Mai mulți protestatari au avut nevoie de îngrijiri medicale, marți, în urma demonstrațiilor civile în masă din Khartoum împotriva aparentei lovituri de stat a armatei sudaneze. Armata sudaneză a preluat puterea luni, la mai mult de doi ani după ce o revoltă populară a forțat „răsturnarea” dictatorului Omar al-Bashir. Drept răspuns, cetățenii sudanezi „au inundat” străzile din capitală și din alte orașe ale țării în semn de protest.

Cel puțin patru persoane au fost ucise și peste 80 au fost rănite după ce forțele de securitate au deschis focul asupra protestatarilor din Khartoum, potrivit Comitetului Medicilor din Sudan. „Au început să folosească împotriva civililor diverse tipuri de cartușe oarbe, apoi au folosit cartușe adevărate. Am văzut doi oameni căzând la pământ. Erau unsprezece soldați și doi colonei de armată într-un vehicul militar care trăgeau, vehiculul a trecut peste răniți de două ori”, a spus un protestatar rănit care este tratat la spital. Prim-ministrul și alți înalți oficiali din Guvernul de tranziție, care au fost arestați luni de către armată, continuă să fie reținuți într-o tabără militară din afara capitalei. Preluarea puterii de către armată amenință procesul fragil de tranziție a Sudanului către democrație, proces care era în curs de desfășurare în ultimii doi ani. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite urma să discute situația într-o reuniune cu ușile închise în cursul zilei de marți. Este mare păcat că un oraș precum Khartoum, în arabă Al-Khurṭūm, (trompa elefantului), capitala executivă a Sudanului, situat la sud de confluența râurilor Nilul Albastru și Nilul Alb, riscă să fie distrus din cauza ciocnirilor violente dintre civili și armată. Orașul are legături prin poduri cu „orașele sale surori”, Khartoum Nord și Omdurman, cu care formează cea mai mare conurbație din Sudan. Înainte să mă înjurați deoarece am scris că este păcat să se distrugă acest oraș, țin să subliniez un lucru care îndeamnă la reflecții, în special pentru personalul MAE. În Sudan, românii au construit fabrici, instalații petroliere, clădiri pentru instituțiile statului, case. În total, Sudanul ne datorează 170 de milioane de dolari.  Clădirea parlamentului din capitala Khartoum, supranumită și mândria Sudanului, a fost construită în anii 70’ de către noi, românii, și pe banii noștri, ai românilor.  Acum înțelegeți de ce este păcat să fie distrus acest oraș? Inițial, Khartoum a fost o tabără a armatei egiptene (ridicată în 1821) și a devenit un oraș militar cu garnizoană. Mahdiștii l-au asediat și distrus în 1885 și l-au ucis pe generalul-maior Charles George Gordon, pe atunci guvernator general britanic al Sudanului. Reocupat în 1898, Khartoum a fost reconstruit de guvernatorul general Lord Kitchener și a servit drept sediu al guvernului anglo-egiptean al Sudanului până în 1956, când orașul a devenit capitala republicii independente a Sudanului.

Construit de-a lungul unor bulevarde spațioase și mărginite de copaci, include: Palatul, Parlamentul, Muzeul Național al Sudanului, Universitatea din Khartoum (fostul Gordon Memorial College, 1902), Universitatea Nilayn (fosta filială din Khartoum a Universității din Cairo, 1955) și Universitatea de Știință și Tehnologie din Sudan (1950). Există catedrale romano-catolice, anglicane și copte. Copt, simplu spus, înseamnă „egiptean”. Asta, deoarece patria lor a fost de la început Egiptul, biserica creștină coptă fiind originară din oraşul Alexandria, din nordul Egiptului. Apostolul Marcu, care a şi scris/sau după care s-a scris una din Evanghelii, opiniile sunt diferite, este fondatorul Bisericii Copte, într-o călătorie misionară din Egipt în perioada bisericii primare, undeva între anii 42 – 62 după Hristos. Biserica coptă s-a separat de biserica catolică şi de biserica ortodoxă în anul 451 după Hristos. Mai sunt biserici grecești și maronite (numele acestei biserici provine de la sfântul Maro⁠(en) care a fost monah în vestul Mesopotamiei, teritoriul Siriei de astăzi. Este singura Biserica Orientală care a rămas in comuniune cu Biserica Catolică, de la Marea Schismă de la 1054 încoace),  și mai multe moschei. Conducta de petrol dintre Khartoum și Port Sudan, care a fost finalizată în anul 1977, a adus multe beneficii economice regiunii. Din cauza imigrației din alte regiuni, însă mai ales din Africa de Vest, Khartoum prezintă o influență culturală arabă mai puțin pronunțată decât orașele sale surori, chiar dacă majoritatea populației sale vorbește araba.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *