Mă foiesc întruna de dimineață, n-am stare deloc și nu-mi găsesc locul, parcă aș fi în sevraj. Azi e prima zi fără Gazeta Sporturilor la chioșcul de ziare. Infidela, a fugit și ea din regatul tot mai strâmt al hârtiei și s-a mutat în mahalaua virtuală ! Difuzarea presei a devenit o sintagmă desuetă… De pe la 9 ani am început să citesc aproape zilnic cotidianul de sport, era un fel de ritual. Au fost perioade când stăteam câteva ore la rând ca să-l prind. Ajuns acasă, îl citeam pe nerăsuflate, uneori și de două ori. În paginile acelea mirosind a tuș și vrajă, am descoperit frumusețea scrisului și puterea cuvântului împodobit cu sensuri altminteri greu de intuit. Timpurile s-au schimbat, dar pasiunea a rămas neciumpăvită și la fel de proaspătă, de suculentă, chiar dacă s-au schimbat condeiele, unele vărsătorii de umori ideologice. Desigur, toate anticomuniste, deh, ca-n orice publicație postdecembristă… Ei bine, deunăzi, vajnicii susținători necondiționați ai capitalismului au primit o lovitură năprasnică de la patronul elvețian. Și tocmai ceea ce îi imputau ei, ba în bășcălie, ba cu năduf, discreționarului anacronic Gigi Becali – amestecul în treburile echipei de fotbal – li s-a întâmplat lor. De unde nici nu visa, Cătălin Țepelin a luat o țeapă de n-o va uita în veci, fiind concediat ca ultimul băgător de seamă în redacție, iar nu ditamai șeful ! Principiul se știe dintotdeauna: „Ne folosim de voi cât aveți o valoare de întrebuințare profitabilă nouă și apoi vă aruncăm ca pe o cârpă murdară !” Revolta foștilor săi colegi și subordonați n-a durat decât o zi, cât să semneze o jalbă de prisos. În rest, nicio grevă (a foamei, măcar !), nicio demisie de onoare, nimic! Popor de râme, răbdătoriu și amnezic, în „vremuri de amurg și viermi ”, vorba nemuritoare a lui Petre Pandrea… Deh, toate trec prin stomac și nimeni nu se mai sinchisește azi de demnitate și moralitate? Bravii jurnaliști, care înfierează programatic societatea socialistă multilateral dezvoltată printre rândurile dedicate pălitorilor de minge, au simțit pe propria piele ce înseamnă capitalismul occidental, ridicat în slăvi prin ode propagandistice. Protestul încropit la grămadă nu a sensibilizat pe careva în țara cantoanelor. Dimpotrivă, li s-a răspuns cinic: „Credem cu tărie că o abordare jurnalistică bazată pe fapte este primordială și nu susținem narațiunile emoționale care se îndepărtează de adevăr.”[1] Zău că mă pufnește râsul, auzi, „narațiuni emoționale”, dincolo de limbajul de lemn al actualei corectitudini politice… Sălbăticia Vestului n-are limite și nu se împiedică de emoție, considerată o maladie gravă în acele meleaguri. „Cine nu e cu noi, e împotriva noastră!”, toate sunt ca înainte, adică în epoca organelor de presă aservită partidului unic, cică, să nu ne amăgim aiurea! Numai că stăpânii de acum sunt de-o cruzime inimaginabilă și intratabilă și de-o perfidie ordinară. În măsură, iată, să te anunțe de pe o zi pe alta că ediția în print a murit. Bașca trimiterea în șomaj a atâtor angajați… Dar cui îi pasă? Occidentul astfel s-a îmbogățit și s-a propășit, nu prin tânguiri și compasiune, prin grija față de om, pușchea pe limbă ! La naiba cu „narațiunile emoționale”, am căzut și eu în păcatul cu pricina ! Trăiască capitalismul multilateral dezvoltat, o cacofonie de la un capăt la celălalt !
Ah, mă simt abuzat și discriminat, cum să trăiesc de acum încolo nemângâiat de gheișele de hârtie tipărită, cum?…
P.S.: Privesc îndărăt, cu mânie, la inconștiența statului român care și-a vândut întreaga avuție negustorilor de afară, lipsiți de scrupule, de-am ajuns vai mama noastră, cerșetori la uși străine… Chiar să nu fi existat un român care să cumpere Gazeta Sporturilor și s-o păstreze în dimensiunea de celuloză? Culegem, așadar, roadele politicilor nesocotite și slugarnice de după 1990 și nu mai e cale de întors. Doamne, ai milă de noi !
[1] Comunicatul companiei de presă Ringier
Sa fim cinstiti si sa recunoastem ca au disparut ziarele in forma tiparita pentru ca erau prost redactate , scrise pe genunchi, pline cu tot felul de reclame si nu-si meritau pretul , nu-si justificau existenta ! Lumea nu le mai voia , nu le mai cumpara ! Le mai cumparam noi cei care am fost obisnuiti cu informatia de calitate si care mai credeam in anumite personalitati care-si atinsesera varful de forma in vremuri trecute , aveam anumite deprinderi si nostalgii ! Dar s-au dus timpurile si oamenii , deveniti capitalisti, s-au pervertit… In goana nebuna in care traim , cu ziaristi care au datorii la banci , deci dispusi sa faca orice compromis ca sa-si poata plati creditele, ziarele tiparite au disparut pe rand …. Cine ar investi pe o asemenea piata ?! Ziaristii seniori sunt dezbinati si manati de orgolii si vanitati , cei tineri sunt nestiutori de carte ! Asa ca cititorilor nu le ramane decat sa frunzareasca ici colo cate un site si sa-si formeze o parere in functie de cultura pe care si-au asimilat-o in timp ! Eu nu pot recomanda cu caldura niciu un site , toate au plusuri , dar si multe minus-uri ! De pilda acest site are un redactor sef care-si permite sa cenzureze comentarii dupa bunul plac, dl. Cristoiu recunoaste public ca nu e interesat de comentariile cititorilor , prea putine aspecte fierbinti ala realitatii de zi cu zi sunt prezentate , e mai mult un site de opinie , deci nu intruneste calitatile esentiale ale unui cotidian care sa creeze dependenta de a-l deschide zilnic.
Tocmai asta e, ne obișnuim! Și Ei știu asta. O scatoalcă azi, o scatoalcă mîine și tot așa pînă ne vă plăcea. Pînă vom deveni o populație care nu vrea decît mîncare, produse de afară – mașini, electronice, alimente etc. – și să poată umbla fleaura prin lumea largă (sub supraveghere, of course) și să-și rupă șalele pentru propășirea capitalismului cel adevărat… Nimic nu-i la voia întîmplării, nici o întîmplare nu-i întîmplătoare, cum ar veni…
Domnule, crede-ma, asta e o boala care se vindeca repede , destul de repede , e nevoie de un pic de luciditate, de desvrajire … eu nu numai ca citeam ziare , dar le si colectionam , umblam dupa ele pe la chioscuri cand ratam un numar , aveam decupaje cu tot felul de chestii de prin ziare, regretam ca nu am spatiu de depozitare suficient pentru a le pastra mai mult timp … am suferit cand a trebuit sa renunt, pe rand , la aceste colectii , as fi vrut sa am colectia cu „expres magazin” sau ” zig-zag” , „jurnalul- editii de colectie ; cel mai greu m-am despartit de vreo 2 m3 de ziare „formula as” . De fiecare data am fost obligata de imprejurari sa renunt la a cumpara, colectiona ziare . Acum cand privesc ,cu nostalgie, in urma imi dau seama ca vremurile se schimba si o data cu ele se schimba si obiceiuri si mentalitati si hoby-uri . In Romania presa nu mai valoreaza doi bani , treptat am renuntat sa mai cumpar ziare fiind dezamagita de idolii mei, care, evident, s-au transformat de cand au devenit capitalisti … Inca e bine ca avem acces la tot felul de ziare in varianta on line , sincer niciunul , integral, nu mi se pare ca ar merita sa fie platit; Sunt destul de prost scrise,cu multe greseli si doar 1-2 articole sunt de interes , restul umplutura ;asa ca , recunosc, nu mai am idoli, doar rasfoiesc site-uri online , iar de cumparat am renuntat cu totul ! Cumplit a fost cand am incercat sa accesez ziare din strainatate si nu mi s-a permis decat daca te abonezi contra cost… si eu m-am obisnuit sa citesc gratis pe net ; asa ca bucurati-va ca puteti , inca, rasfoi orice site free … nu e acelasi lucru sa citesti pe ecran , dar cu timpul devine o obisnuinta si nu mai ai probleme nici cu maculatura !