Un moment crucial în Bătălia din PNL: Unul dintre combatanți – Ludovic Orban – a lansat Proiectul său de partid

Mă număr printre cei care, în dubla calitate, de cetățean și de comentator, urmăresc atent bătălia din PNL în perspectiva Congresului din 25 septembrie 2021. Prin angajarea în confruntare a premierului și a președintelui Camerei Deputaților, dar și prin implicarea anticonstituțională a președintelui țării, cel care după ce a fost un chibiț PNL în bătălia politică a acestuia cu PSD, a devenit un chibiț al lui Florin Cîțu în bătălia acestuia cu Ludovic Orban, prin miza uriașă – cine pierde șefia PNL pierde și funcția în stat – confruntarea electorală din PNL a devenit Război Civil și mai ales o confruntare ce depășește hotarele unui partid pentru a primi proporțiile unor alegeri prezidențiale.

Nu numai de asta am consacrat atîtea comentarii pe cristoiublog.ro și intervenții tv confruntării din PNL. Am dat și continui să dau atenție acestei bătălii, deoarece sînt convins că e nevoie pe partea Dreaptă de un partid puternic, dominator al acestei părți a scenei politice. Așa cum pe Stînga dominator, de 30 de ani, e PSD, fost PDSR, fost FSN. Fuziunea din 2014 a doua partide guvernamentale – PNL și PDL – a pornit tocmai dintr-o realitate postdecembristă absurdă. În timp ce pe partea Stîngă PSD a dominat și de aceea a guvernat ani întregi România, pe partea Dreaptă am avut o puzderie de partide și partidulețe care cînd au ajuns la putere, precum CDR în 1996 (PD era un partid de Stînga, iar UDMR un partid al etniei maghiare) s-au mîncat între ele, n-au reușit să se unească fie și temporar. Crearea PNL prin fuziunea celor două partide a lăsat impresia că, în fine, pe partea Dreaptă vom avea un partid dominator, care va cîștiga alegerile parlamentare cu o majoritate suficientă, dacă nu pentru a guverna singur, atunci măcar a guverna cu un partid anexă.

Alegerile din decembrie 2020 au fost un groaznic eșec al PNL. Marele partid, beneficiind de un an de guvernare, de structuri solide în țară, de sprijinul fățiș al președintelui, s-a clasat pe locul doi și, mult mai grav, a fost nevoit să intre într-un guvern de colaborare cu un alt partid de pe partea Dreaptă – USRPLUS. USRPLUS a împărțit practic cu marele partid PNL electoratul de Dreapta. Un partid creat cu doar cîțiva ani în urmă, lipsit de structuri, lipsit de cadre, unul dintre acele partide care apar pe scena politică lăsînd impresia că vor înflori pentru decenii ca să se veștejească după un mandat. Alegerile din decembrie 2020 au fost un eșec de proporții al marelui partid de Dreapta.

De aceea am așteptat ca războiul din PNL să se concentreze pe analiza cauzelor acestui eșec și, evident, să dezbată măsurile ce trebuie luate pentru ca un eșec asemănător să nu se mai întîmple în 2024.
După opinia mea principala cauză a eșecului a constituit-o absența unei poziții clare a PNL în chestiunile cruciale pentru România de azi.

Această poziție a partidului trebuie să devină punctul principal al confruntării dintre cele două grupări. Spre stupoarea mea, deși trecuse o lună de la debutul confruntării, în PNL era bolboroseală și nu clocot. Scriam astfel în comentariul din 22 iunie 2021:

„Cînd vorbeam de clocot eu mă refeream la clocot și nu la bolboroseală. Da, în PNL nu mai e liniștea amintind de suprafața calmă a unei bălți. Așa cum își dă seama orice cetățean al acestei țări, în PNL e mare hărmălaie.

Prin clocot eu înțelegeam însă o confruntare publică, evident spectaculoasă, între Grupările concurente, dar nu numai, ci și între activiștii de rînd ai PNL, în chestiuni de esență vitală pentru acest partid. Din 2014, cînd s-a format prin fuziunea dintre PDL și PNL, PNL n-a traversat un proces de limpezire a apelor, de clarificare a locului ocupat de acest partid pe scena noastră publică. Eșecul de la parlamentare – pentru că eșec, e și încă unul de proporții, să-ți ia un sfert din electorat un partid ca USRPLUS, format de cîțiva ani – și-a avut cauza în absența unor poziții clare, categorice ale PNL în chestiuni cruciale pentru România de azi.
De la poziția față de negarea familiei tradiționale pînă la relația cu Uniunea Europeană.

Nici una dintre întrebările de care depinde supraviețuirea PNL ca principal partid de Dreapta n-a fost abordată de nici o grupare în Războiul civil din PNL.
Pînă acum – cel puțin pînă acum – Bătălia pentru șefia din PNL a fost o simplă bolboroseală.
În nici un caz clocot!”

De la acest comentariu au trecut două săptămîni. Iată însă că duminică, 4 iulie 2021, în confruntarea din PNL s-a trecut de la bolboroseală la clocot. Unul dintre combatanți – Ludovic Orban – a lansat în premieră un punct de vedere închegat în privința locului PNL pe scena politică a țării:

„De la 1875 PNL a fost motorul dezvoltării României şi aşa trebuie să rămînem în continuare, dar trebuie să fim Partidul Naţional Liberal, puternic ancoraţi în istoria noastră, în tradiţiile noastre, în obiceiurile specifice, în menţinerea identităţii şi a personalităţii poporului român. Trebuie să fim un partid care să fie puternic legat de biserică, un partid care să promoveze morala creştină ca fundament al moralei publice. Noi trebuie să fim un partid care să sprijinim toate valorile tradiţionale ale românilor, valori cum sunt familia, biserica, satul românesc, comunitatea. Noi suntem un partid care nu are voie niciodată să-şi uite trecutul. Noi trebuie să fim partidul care să se bată, aşa cum s-a bătut Brătianu la negocierile pentru pace riscîndu-şi funcţia de prim-ministru pentru a apăra interesele fundamentale ale României în faţa oricărui partener atît de la nivel european, cît şi de la nivel internaţional. Noi trebuie să promovăm imaginea României, interesele României, să transformăm într-adevăr România într-un partener respectat, apreciat, care să aibă un cuvînt greu de spus şi un partener care să aibă forţa să-şi atingă forţele în parteneriatul pe care îl avem atît la nivelul NATO, cît şi UE.”

Mult mai important, avansarea acestui Proiect de partid a avut loc concomitent cu un atac virulent la USRPLUS:

„Avem nişte parteneri de guvernare care de multe ori parcă nu s-au născut aici. Nu i-am văzut la Ziua Drapelului naţional, nu i-am văzut la momente esenţiale în celebrarea a tot ceea ce este simbol al naţiunii române, ca să nu spun că nu i-am văzut jurînd pe Biblie şi nu i-am văzut făcînd cruce. Noi suntem altfel, noi suntem un partid care este născut din fibra poporului român, un partid care ţine cont de toată matricea componentă a personalităţii României, noi trebuie să fim partidul care are forţa şi capacitatea de a apăra fiecare român, indiferent unde este el, că este în România sau că trăieşte în orice ţară din Europa sau din lume”.

S-a văzut aici un atac la partenerul de guvernare. N-a fost vorba de așa ceva. A fost vorba de o delimitare spectaculoasă a PNL de partidul concurent de pe Dreapta scenei noastre politice.
Ar fi fost de așteptat ca Gruparea Reformistă, avîndu-l drept candidat pe Florin Cîțu, să intre în confruntare cu acest Proiect de partid.

N-a făcut-o.
A pus la cale, în schimb, în presa prezidențială și pe social-media, atacuri mizere la Ludovic Orban, unele, cum ar fi al lui Ovidiu Raețchi, mergînd pînă la procese de intenție de tip Ana Pauker.

Ludovic Orban a exagerat în prezentarea Proiectului de partid, pentru că doar astfel atrăgea atenția. El a reușit să lanseze în confruntare un Proiect de partid, în timp ce Florin Cîțu defilează pe Facebook cu poza lui Klaus Iohannis pentru a arăta membrilor PNL că e favoritul de la Cotroceni. Membrii PNL trebuie să țină cont că e prima dată de la începerea Războiului civil cînd cineva propune o confruntare pe Proiect de partid și nu pe Operațiuni de tip Binomul SRI-DNA.

Poate fi PNL un partid de Dreapta conservator?
Pînă unde poate merge conservatorismul partidului?
Cum se deosebește astfel PNL de PSD-ul lui Liviu Dragnea?
Care e raportul între exigențele apartenenței la UE și exigențele condiției de țară care are un cuvînt de spus la Bruxelles?
Ce înseamnă promovarea moralei creștine în viața publică?
Iată întrebări la care Gruparea reformistă trebuie să răspundă și altfel decît punînd la cale atacuri sub centură.