Croația, Cipru, Lituania si Slovenia au primit luni aprobare pentru PNRR. În total,16 state membre au PNRR-uri aprobate și de Comisie și de Consiliu

Arhiva Afectivă. La blouse roumaine (înregistrarea de la clacă)

—  Dacă lăsau ia la locul ei, în cufărul ăl vechi…
—  Ori în lada de zestre…
—  Ori în dulapul lu’ buna…
—  N-or înțălesu…
—  Așe-i… n-or înțălesu.
—  Da rejina?
—  Rejina o zâs că dacă poartă o ie cu blană de vulpe diasupra…
—  Îi populară.
—  Ie! O fi gândit că dacă să poartă cu ie îi populară.
—  Că, vezi Doamne, are aspectu nost, țărănesc.
—  Taci tu!
—  Ice să tac? Poate n-o vrut să imite aspectu țărănesc, da așa s-o înțăles.

—  Are direptate! Așa o înțălesu pă vremea ceia lumia…
—  Ce vorbești? Ce nevoie ai tu de aspect? Tu ești țărancă. Io-s țărancă, Lina-i țărancă, Văluca-i țărancă.
—  No lasă lista, că ne știm care suntem și care nu. Că de doamne îi plin satu.
—  Nu te supăra, nu te-aprinde, o zâs bine.
—  Da, da, bine o zâs. Care nu să știe țăran să ridice doua dește.

—  Da, da! Auzîți aci —  Haloo doamna Saveetaa, videț că v-or zburat budigăii di pă sârmă, tomna pă motoreta din curtea lu Nuțu!
—  Ai șoadă mai ești, tu Cătuță!
—  Da îi șoadă și șugubață de mică. Ai ce bin-o zîs ”doamna Saveta”. Da, fetilor draji, tăte suntem doamne amu.
—  Ie dară. Num-atâtuța era Cătuța când l-o ntrebat pă popa Sterea —  Înjerii mărg și ei de unu mai la defilare?
—  Părintele Sterea era un om bun, da cam încuiat. Nu pre știai ce-i în sufletu lui…
—  Atunci când s-o mâniat pe preuteasa, chiar avea dreptate. O luat fimeea on colac din colacii de pomeni, să-l tâmpine cu pită și sare pe Andricu, ăl de-o fost șef la raionu de partid.
—  Preuteasa era cumnată cu ăi a lu Andricu.
—  Putea să șie și soră, nici un bai. Da să iei colac de la pomeni? ..vai ș-amar..
—  Când o fost asta?
—  Acu-i anu…

—  Cum acu-i anu? Doamne păzește! Acum șaizăci, or cincizăci de ani.

—  Atuncea când ne-or lăsat numa două capre? La tovărășire?
—  Săraca Măriuța, îi pă lumea ei. La obzăci și unu de ani, nu-i de mirare.
—  Care acu-i anu, nană Măriuță? Asta, ce vorbirăm, o fost după colectivizare, când veneau ba cu țucăr, ba cu bâta, să ducă…
—  Muncă de lămurire..
—  Ie dară.. pustia muncii …
—  De lămurire.
—  Hai spune mai departe cu rejina.
—  Ce ?
—  Cum era, cum să purta cu oamenii, cu copchii ei, cu soțu-so rejele.
—  Umbla rejina cu ie și păpuci de năbuc.
—  Bună treabă.
—  Nu știți nimic. Fimeia asta chiar o iubit românii.
—  Drept îi.
—  Fiu-so o strâcat tăt. El o vint cu serbări mari, cu defilări cu tăt feliu de onorații și parăzi.
—  Haideț năpoi la ie, că de-acle plecarăm!
—  Doamnele purtau costum național ca să șie populare…
—  Ai mai zâs asta!
—  Da Zelea? Da Moța?
—  Au ce aspre timpuri or fost atunci cu Moța și Marin. Mi-o spus bunu, că el citea tăt. Studenți și elevi la serbări, umblau în port țărănesc. Umpleau străzîle.
—  Da țăranii ce ziceau ?
—  Ce să zâcă? I-o ascultat careva pe țărani?
—  Da, Zăroni?
—  Ăla nu mai știa ce-i, chiabur ori ministru. Dup aia s-o făcut colectivist.
—  Dorica vrea să ne-arate ceva. Are o carte cu chipuri tare faine.
—  Nu e carte cu chipuri, e un album de artă. Pictura franceză. Priviți aici ce scrie —  ia românească, în franceză să scrie —  La blouse roumaine și să pronunță ”la bluz rumen”

—  Unde-i rumenă? Are fața cam albă.
—  Așe arată ia românească ?
—  E o interpretare, dragelor.
—  O fi. Da io vad o doamnă îmbrăcată cu o bluza ucrainească.
—  E românescă. Pe pictor îl cheamă Matis, să scrie cu doi de s si cu e Mati s s e.
—  Vede fiecare după cum știe.
—  După cât cunoaște.
—  Mai ales așa!
—  Mai țineți minte când veneau domnii de la oraș să cumpere blide, ulcioare, cojoace?

—  Cum sa nu.
—  Era la mare modă să aibă ei la bloc, în casa lor, colțul românesc.
—  Da, da. Folclorul să fie și la bloc.
—  Și la ce le-o folosit colțu românesc la bloc, dacă copchii lor or plecat grămadă în alte țări?

—  Ș-api. Acolo nu erau țărani?
—  Erau, cum să nu fie, da alt fel.Țărani parizieni sau engleji, nu țărani din lunca Murășului.
—  Di ce-om fi așa săraci câteodată?
—  Nu-i drept ce zici, nu suntem nici săraci nici bogați !
—  Tu cu cine vorbești?
—  Cu voi. V-ați crescut copiii cu gândul să ajungă mai sus. Sa nu mai sape pământu, să nu mai are, să nu mai semene.
—  Ce vorbești?
—  Vorbesc! Toți ați vrut să faceț din copiii voști ingineri, profesori, doctori.
—  Agronomi, veterinari, zootehniști.
—  Da, îi drept, câțiva chiar or vrut. Da nu mulți.
—  Și ați uitat ce-i ăla sat, ce-i mărsu la sapă, la pământ.
—  Hooo! Te arunci așe, făr să știi ce spui.
—  Știi tu mai bine?
—  Io nu știu. Eu numa întreb —  Cine o ajutat țăranii înainte de colectivizare? Nime! Cine, după aia? Nime! Cine, când îngropau sfecla, că vin tovarășii di la partid ? Nime! Cine, când căpătam penzie nici de murit nici de trăit? Nime! Și acu vorbiți de ia românească. Lăsați-o in cufărul ei.
—  Ai ce bine zâce..
—  Ie, bine zâce.
—  Biată ce ie …

—  Nu mai jeliți că nu-i așa.
—  Da cum îi?
—  O să treacă șî molima asta.

—  Câte n-or trecut.


Matisse-Pallady et La Blouse roumaine —  Cotidianul RO

Cine este misterioasa muză din celebrul tablou La Blouse Roumaine al lui Henri Matisse. Chipul ei a fost şters din pictură | adevarul.ro

Matisse-Pallady et „La Blouse roumaine” —  Deux artistes sous la censure | Connaissance des Arts

 


Celelalte cinci episoade le puteți găsi aici:


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii