O rubrică pe care Scînteia se străduia s-o publice zilnic.
Se străduia – spun – deoarece erau şi situaţii cînd reportajele despre Ceauşescu aruncau din pagină biata rubrică, alcătuită din texte mici, de mărimea unor note, redactate în redacţie după corespondenţele primite din ţară.
Constituia Faptul divers o oglindă autentică a României infracţionale?
Şi da şi nu!
Citind şi fişînd Faptul divers publicat pe parcursul anilor 1973-1974, am remarcat următoarele:
Faptele cumplite ale realităţii îşi găseau loc cu greu în Scînteia de la vremea respectivă.
Din cînd în cînd, apăreau note despre cîte o crimă (redusă la o singură victimă) sau cîte un viol (relatat cu maximă pudoare).
Crime multiple, accidente cu mai mult de un mort, explozii din neglijenţă, jafuri, violuri în grup nu existau în România, dacă ar fi să ne luăm după Faptul divers.
Din acest punct de vedere, rubrica nu ne spune mare lucru despre adevărata infracţionalitate din România acelor ani.
Dacă ar fi să întocmesc un top al infracţiunilor după frecvenţa apariţiilor lor la rubrica Fapt divers, pe primul loc s-ar situa o infracţiune ale cărei resorturi nu ţin de socialism, ci de tembelism:
Urcarea la volan a unui cetăţean care habar n-are să conducă.
Maşinile proprietate personală fiind într-un număr mult mai mic decît azi, contravenienţii se urcau la volanul maşinilor care aparţineau, de regulă, instituţiilor de stat.
Pe locul al doilea, ameninţînd să-l ocupe pe primul, se situează umblatul cu maşina instituţiei de-a lungul şi de-a latul ţării în interes strict personal.
Ajungem astfel la o categorie de infracţiuni pe care tînărul cititor de azi nu le înţelege.
E vorba de infracţiuni provocate de realitatea economiei de stat.
Folosirea mijloacelor întreprinderii în interes personal, delapidarea, pitirea mărfurilor sub tejghea, vînzarea preferenţială, proasta aprovizionare.
Nu cred că vreun cititor tînăr ar putea înţelege satisfacţia jurnaliştilor de la Scînteia de a surprinde o vînzătoare de la Alimentara, spunînd că n-are bulion, în timp ce borcanele îi zac în magazie.
Să presupunem însă că un cititor al Scînteii din 1974 ar fi proiectat în anul de graţie 2014?
Credeţi că el ar înţelege infracţiuni precum votul multiplu, mita electorală şi ruperea reciprocă a afişelor electorale?
1 2
4 comentarii pentru articolul „Infracţiuni din socialism pe care tînărul cititor de azi nu le-ar înţelege”