Ionuț Cojocaru

Licențiat al Facultății de Istorie 2005, a absolvit un master în Istoria Contemporană a României în cadrul Facultății de Istorie București (2007) și unul în Științe Politice  în cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative București. Din 2011 a devenit doctor în istorie cu o teză despre relațiile româno-turce în perioada interbelică. Preocupările sale țin atât de spațiul balcanic, istoria românilor cât și de relațiile statelor balcanice cu Imperiul Otoman/ Turcia.

A publicat diferite studii, analize, volume de documente, volume de studii privind relațiile dintre statele balcanice. Din 2007 este asistent universitar, iar din 2012 este titularul cursurilor de Istoria Relațiilor Internaționale și Istoria Europei de Sud-Est în secolele XIX – XX. Între 2010 – 2014 a fost  este secretar general al Asociației de Prietenie româno-turcă iar în perioada 2012 – 2016 a fost lector univ. dr. al Facultății de Științe Politice și Economice, Departamentul Relații Internaționale și Studii Europene al Universității Europei de Sud-Est Lumina.

Este membru activ în colegiul științific al revistelor: Balkan Synthesis, Facta Universitatis, Serbia; Journal of Eurasian Studies, Studies of the Ottoman Domain, History Studies (International Journal of History) Turcia; Crimean Historical Review Federația Rusă.

Participă frecvent la diferite simpozioane, conferințe, mese rotunde pe teme de relații internaționale și istorie.

A publicat cărți precum România și Turcia, actori importanți în sistemul de relații internaționale 1918-1940, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, coordonator al volumului South-East European Diplomacy. 100 Years Since the Balkan Wars, Cetatea de Scaun, Targoviste, 2015,  Ion I. C. Brătianu, Editura Enciclopedică, București, 2017, cu Ioan Scurtu, Ionuț Cojocaru, 324 p., Turcia de la Atatürk la Erdoğan, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016, 229 p., Clubul din inima mea “CSA” Steaua Bucureşti, Laurenţiu Roşu, Memorii, Bucureşti, Editura Stefadina, 184 p., coautor la volumul de documente Romania-Turcia 1923-1938.Documente vol I, Editura Cavaliotti, Bucuresti, 2011. Ion I. C. Brătianu – activitatea politică, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2018, cu Ioan Scurtu, 323 p. (România – Marea Unire 1918 – 2018, 100 de cărţi), Prin noi înșine! O istorie a partidului national liberal, Onești, Editura Magic Print, 2019, 333 p.

Pentru o perioadă a ocupat funcția de director de cabinet la Departamentul Centenar (februarie 2017 – iunie 2017) din subordinea primului ministru și funcția de consilier al Secretarului General din cadrul Secretariatului General al Guvernului.


Articolele autorului:

Lupta statului cu statul

Putem spune orice într-un sistem democratic? Putem ataca orice? Putem aduce acuze fără dovezi? Putem denigra instituții? Putem fi indiferenți? Putem... Într-un sistem democratic, o funcție reprezintă autoritatea supremă sau ...
Citiți tot articolul →

Cum ar fi ca președintele să simtă românește?

Cum poți să vorbești despre solidaritatea europeană și să nu pomenești niciun cuvânt despre independența României? Cât de rupt să fii de țara care ți-a dat totul și să nu-i ...
Citiți tot articolul →

Rolul presei în promovarea guvernului

Chiar dacă majoritatea mass-mediei este cumpărată, de data aceasta, prin alocarea de către guvern a unei sume semnificative de bani către presă, cumpărarea se face pe față. Concedierea Sorinei Matei ...
Citiți tot articolul →

100 de ani de la Trianon în mandatul lui Klaus Iohannis

O fi auzit Klaus Iohannis de Tratatul de la Trianon? O fi știind ce semnifică? O fi auzit de arta dialogului? De prerogativele de președinte pe care le are? De ...
Citiți tot articolul →

Unde este normalitatea din România Normală?

Suntem țara în care percepțiile constituie fundamentul pe care societatea își creionează opiniile. Se construiesc iluzii pentru a trăi deziluzii. Logica și rațiunea completează frânturi de informații transmise de mass-media ...
Citiți tot articolul →

De când un sparanghel este mai important ca o viață de român?

Ambasadorul României în Germania are cetățenie germană. Reprezintă Emil Hurezeanu interesele României în Germania sau cele ale Germaniei? Care au fost argumentele lui Klaus Iohannis când l-a numit pe acesta ...
Citiți tot articolul →

Klaus Iohannis, un președinte mercenar

Ați constatat vreo urmă de regret, de remușcare a președintelui român cu privire la muncitorii români îmbulziți pe aeroportul de la Cluj-Napoca? S-a deranjat președintele să ne dea o declarație ...
Citiți tot articolul →

Șomerii lui Klaus Iohannis

Guvernarea PNL și-a propus să ne facă bine cu forța! Pentru binele nostru ne ține în casă cu mici excepții - cei care trebuie să meargă în Germania sau unde ...
Citiți tot articolul →

La ce ne folosește Klaus Iohannis?

După ce și-a instalat guvernul său (numit, demis și iar numit) Klaus Iohannis a fost oprit de această pandemie în demersul său privind alegerile anticipate. Cei care vă uitați la ...
Citiți tot articolul →

Dacă medicii sunt în prima linie, Klaus Iohannis în ce linie se află?

Ieri și azi președintele a ținut două conferințe de presă citite. Are președintele vreo remușcare pentru victimele din această criză? Este imun la criză? Ne-a lăsat să observăm vreo urmă ...
Citiți tot articolul →

Ce mai face Klaus Iohannis în criză?

„Arată bine aicea”, zice Klaus Iohannis aflat în vizită la spitalul de campanie fără pacienți. Este lângă București, într-o zonă verde. L-au așteptat ofițeri ascunși sau la vedere, debordând a ...
Citiți tot articolul →

Klaus Iohannis fără rușine

Sigur această criză va reseta și politica din România. Sigur românii, stând în case, se vor gândi și vor observa că ceea ce au ales nu este tocmai ceea ce ...
Citiți tot articolul →