Marius Sala – și-a caligrafiat un algoritm al existenţei distribuite pe paliere, distanţe şi culori

A început să lucreze la institutul pe care-l conduce de pe când era încă student. Institutul de lingvistică al Academiei era pe Calea Victoriei, peste drum de Ministerul Industriei Grele, în casele contesei Trubeţkaia, unde a concertat Liszt în trecere prin Bucureşti. Director atunci, Dimitrie Macrea. (A prins deci agitaţia provocată de apariţia lui Stalin despre marxism şi lingvistică şi a asistat la spectacolul devastator avându-i la centru pe mentorii săi – Iorgu Iordan şi Al. Rosetti).

— Sunt un produs al şcolii lingvistice româneşti, îmi declară domnul Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei, pe care îl abordasem pentru acest interviu la o acţiune găzduită de Aulă. A preferat să discutăm în cabinetul managerial, aflat laolaltă cu alte structuri de cercetare academică în mastodontul, nici azi finisat, de pe 13 Septembrie, vizavi de Parlament.

Începe prin a evoca pleiada maeştrilor care i-au marcat evoluţia: Iordan, Rosetti, Graur, Em. Petrovici, Ion Coteanu.
Şi-a caligrafiat un algoritm al existenţei distribuite pe paliere, distanţe şi culori. Primii ani ai tinereţii îi încadrează drept epoca roz, când a făcut doar dialectologie. Avea să vină epoca roşu intens, a „maturităţii juvenile”.S-a produs „despărţirea” de cel dintâi magistru – Al. Ro-setti. „Locul matali este la lingvistica romanică”, îi va spune conducă- torul tezei de doctorat, Iorgu Iordan. Datorită lui se lasă atras de geografia lingvistică. Va şi recunoaşte: „Sunt, în primul rând, elevul lui Iorgu Iordan”. Săptămânal, preţ de doi ani, era nelipsit de la consultaţiile acestuia, chiar dacă nu o dată era singurul prezent în sală la ziua şi ora fixată – marţi,la patru după amiază. De la el i se trage şi impulsul de a studia spaniola şi aventurile sale ca limbă. Un accent deosebit îl constituie iudeo-spaniola.
Ultimele două decenii, perioada albastră, reprezintă defileul sintezelor. A abordat o problemă fundamentală a lingvisticii: contactul între limbi.

Sunt surprins de modul sistematic în care îşi prezintă lungul traseu al vieţii, pasiunile şi reuşitele. Te câştigă plasticitatea expresiilor, gândite parcă pentru a fi memorate. Cum ar fi: „Viaţa cuvintelor reprezintă copilul meu de suflet”.

Spusele acestea par a fi replică la un laudatio:
— De aş fi întrebat ce ai dat tu lingvisticii din ţara în care te-ai format, aş răspunde: 1. O nouă perspectivă în comparaţia romanică în analiza limbii române; 2. O nouă perspectivă în studierea spaniolei americane şi al iudeo-spaniolei; 3. O nouă perspectivă în analiza limbilor în contact.

Nu prea înalt, copleşit de albul podoabei capilare, trecut de 80 de ani, Marius Sala îşi păstrează vioiciunea în gândire şi o poftă de muncă de invidiat. Despre cel de azi şi dintotdeauna, apropiaţii evocă nişte calităţi umane de invidiat: umor, empatie, generozitate.

S-a născut într-o zi de calendar aparte – Sf. Maria – în Vaşcău, Bihor. Mama îi ţinea curajul:
— O să ai noroc în viaţă!.

Norocul l-am avut noi. Îi datorăm prezenţa în biblioteci a unor lucrări de referinţă: Dicţionarul limbii române, Dicţionarul etimologic al limbii române, Istoria limbii române (tratat în trei volume), Micul dicţionar academic. Marius Sala este redactorul responsabil.

Nu-l citesc cu plăcere pe autorul spuselor ce urmează, dar nu-mi refuz să-l citez pe domnul academician, încântat de conţinutul lor: „Un element Sala ar face parte dintr-un tablou pe care vreun Mendeleev al lingvisticii ar trebui să-l inventeze. Acolo, Marius Sala îşi are deja rezervată o căsuţă despre care nu ştim prea multe, dar putem bănui a fi o combinaţie de mercur cu fosfor. La fel ca viaţa lui – iute, cu arderi interne”.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii