Panaite Mazilu – o legendă în gândirea construcţiilor, în ascultarea lor pe dinăuntru

A trecut la cele veşnice exact în ziua în care împlinea trei luni şi un secol de viaţă. Era Ziua de Înălţare a anului 2015.
S-a vorbit despre el în termeni de suprem elogiu. Termenul dominator: o somitate.

A preferat ca filmarea noastră să aibă loc în propriul apartament, inclus într-o zonă de locuinţe cu casă la curte. De la stradă, era nevoie să te prelingi pe o alee strâmtorată de tufele de trandafiri înălţate spre pervazul ferestrei. Stă la biroul său, cu mobilier greu şi cărţi aşezate ordonat în raftul bibliotecii, pe un fotoliu cu spătar înalt. Tablierul mesei este eliberat de apăsarea obişnuită a dosarelor şi volumelor imediat necesare în viitorul imediat, drept care în dreptunghiul de cristal se reflectă chipul savantului la maturitate.

Academicianul Panaite Mazilu a fost studentul lui Gheorghe Ţiţeica. Cariera didactică şi-a început-o ca asistent al profesorului Aurel Beleş la Catedra de Mecanică teoretică de la Construcţii. Devine conferenţiar şi profesor la cursul de Mecanică aplicată apoi la Statica construcţiilor. Va deveni o legendă în gândirea construcţiilor, în ascultarea lor pe dinăuntru. În a le imprima destinul meritat.

Studenţii i-au trecut prin mână. 50 de promoţii de ingineri constructori – îl reţin sub înfăţişarea autoritară, exprimarea elaborată până la amănunt, ţinută princiară, faţa mobilă, părul pieptănat ca la carte. Ca inginer s-a proiectat pe sine însuşi sub însemnele spiritului inventiv, curajului, al simţului practic.

Sunt câteva adrese la care inginerul constructor a fost solicitat de-a lungul unor axe de efect. Casa Presei de azi înseamnă exprimarea în monumentalitate. Pentru a prinde rădăcini în solul pritocit de copitele cailor de cursă chemaţi să galopeze la margine de Bucureşti, monstrul de marmură a provocat solicitări neaşteptate. Şantierul a durat ani de zile. Aeroportul Băneasa şi cupola pavilionului expoziţional din apropiere, acoperişul gării din Braşov au exprimat, la diferenţă în timp, racordul la eleganţă şi originalitate. Teatrul Dramatic braşovean şi-a dorit să se amplaseze la confluenţa stilurilor amintite. Momentele eruptive îşi au rezervat rolul lor în a convoca chivotul calităţilor de constructor. Cutremurul din 1977 a făcut din inginerul Panaite Mazilu un seismograf chemat să măsoare efectele de seră ale acelui coşmar dar mai ales să indice stendurile trebuincioase pentru a fi singuri de reanimarea organică a unor piese delicate din tezaurul nostru arhitectonic. Putem constitui, ca în Finlanda, o hartă a paşilor săi de constructor (acolo e vorba de un arhitect, Aalvar Alto, cu semnătură prinsă la vedere pe fiecare edificiu mângâiat de harul său): Peleşul, Cazinoul Sinaia, cupola Facultăţii de Drept, Palatul de Justiţie din Bucureşti, sediul Băncii Române de Investiţii, Catedrala Metropolitană Iaşi.

Domnul profesor ştie ce se întâmplă în fiecare construcţie la care participă, spunea cineva admirativ, conferindu-i proprietăţi apropiate de magie.