Domnul căpitan a fost nu numai proprietar, dar şi cititor al cărţii.
Şi nu un cititor pasiv, ci unul activ, intrînd în dialog cu autorul prin însemnările făcute pe marginile filelor cu cerneala însemnării de pe pagina de gardă.
Unele din aceste însemnări au fost mîzgălite ulterior, astfel încît să nu mai poată fi înţelese. Judecînd după ce-am reuşit să dibui eu pe sub cerneala (albastră!) a mîzgăliturii, operaţiunea a avut motive politico-ideologice.
Au fost ascunse vederii noastre comentariile cu o tentă anticomunistă.
Deşi însemnările de pe margini se opresc după un sfert din carte (n-a mai comentat-o sau n-a mai citit-o?!), ele dau seamă de personalitatea autorului.
Am fost astfel eroul unei triple lecturi:
A vieţii lui Charlotte Corday.
A personalităţii autorului: René Trintzius.
A personalităţii cititorului: căpitan Dumitru Stelian.
René Trintzius scrie despre naşterea surorii şi fratelui mai mic:
„Charlotte trebuie să fi auzit mult timp în memorie strigătele de naştere scoase de maică-sa, lovită de moarte la patruzeci de ani, de o sarcină dramatică“.
Părerea domnului căpitan de pe marginea filei:
„Dezgustătoare descriere. Autorul putea să fie mai pudic“.
La pagina 55, autorul cărţii notează despre cineva:
„În ultima zi care precede Postul Paştelui al lui 1789, M. Lecautilier de Bonnbas, în vîrstă de 89 de ani, se căsătoreşte la Paris cu metresa sa de 76 de ani, fostă coafeză, urîtă şi plină de spirit“.
Previzibilă remarca domnului căpitan:
„Caraghios şi dezgustător desfrînat bătrîn“.
Cele scrise de René Trintzius îi dau cititorului prilejul de a vorbi despre el însuşi.
este cumva vorba despre capitan Dumitru Stelian din Ploiesti?