Dacă e vineri, e colaboratorul nostru, Traian Horia
Cohorte de români rătăcesc după bani sau joburi prin toată Uniunea Europeană
Poți pleca spre Marea Britanie din milioane de motive. Mulți români pleacă pentru bani. Presupus, milioane de bani. În țara lor, oamenii ajung la disperări, frustrări, sfinți și luceferi, stări de saturație, cu frisoane în miez de noapte. Doctorii le-au recomandat fructe, crudități, renunțare la fumat sau reviste pentru femei, dar guvernele României- prin „specialiștii” în insomnii pe care îi au în soldă la Palatul Victoriei, i-au trimis în general la muncă în străinătate. Cu escală la Oficiul de Pașapoarte și respectiv la Vama Borș. De când s-au inaugurat pensiile și salariile speciale, în România nu mai sunt bani pentru șomeri, dar nici joburi, iar dacă Europa începe din Ungaria, atunci tot orizontul ăla poate să devină și al tău, al emigrantului român alungat mai către Vest.
Lași atunci frisoanele, nervii și starea de neputință să rămână altor generații- dacă vor mai veni alte generații- și pleci. În 2007 ziarul „Adevărul” scria că muncitorul român Răzvan Sărar din Sibiu, aflat la muncă în baza militară americană Al Taqqadum din Irak, a alergat cu parul un inginer român care îl „inervase”. Ulterior, în 2014, din paznic în deșertul irakian, românul a ajuns infirmier în Marea Britanie, la Leicester. Din baza de pușcași marini din Irak (unde Sărar povestea uneori colegilor cum ștersul la cur cu pănuși de porumb în România poate fi o artă), omul a ajuns în Marea Britanie, unde ștersul la cur e doar formalitate- cu hârtie igienică la preț bun (2 lire la 6 suluri
). Asemenea lui Răzvan Sărar, azi, la mult timp de la aderarea în 2007 a României la UE, există cohorte de români care rătăcesc după bani sau joburi în interiorul Uniunii, pendulând între Spania, Germania sau Marea Britanie. Mulți dintre ei au păstrat oarece atașament pentru tradiția românească (familie, Crăciun, Paști) dar au împrumutat masiv și din cultura vestică- tunsoare „mohican”, tatuaje de sute de euro, droguri sau înjurături în F și în M, cu „Fuck off” și „Merde”.
Citiți tot articolul →