Campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie începe vineri,10 mai, şi se încheie în 8 iunie. Campania în audiovizual se va încheia în 7 iunie
Vremurile cînd miniștrii erau niște domni!
Martie 1924. Premierul Ionel Brătianu și ministrul Afacerilor Străine, I. G. Duca, doi lideri PNL, doi membri ai celui mai puternic Guvern al României interbelice – 19 ianuarie 1922- 27 martie 1926. Vremurile cînd miniștrii erau niște domni! Citiți tot articolul
Cînd Rusia era aliatul Angliei
La celebrul Cabinet War Rooms din Londra, bunkerul din care Churchill a condus Războiul împotriva Germaniei pe un perete se poate vedea acest afiș.
Cînd te gîndești că era o vreme cînd situația Rusiei îngrijora pe englezi! Citiți tot articolul
Ce ne spun afișele de propagandă bolșevică
Anticomuniștii noștri de serviciu vor rămîne stupefiați descoperind la etajul 2 al celebrei Tate modern din Londra expoziția Russian Revolutionary Posters. Pereții unei săli întregi sunt plini de sus pînă jos cu afișe sovietice de propagandă din anii dintre cele două războaie.
Am stat mult în ceastă sală fascinat nu atît de violența pe care o capătă în aceste lucrări butucănosul, cît mai ales de naivitatea sub care apărea o dictatură atît de sîngeroasă.
Dincolo de spectacolul propagandistic, afișele de la Tate modern dau seamă de o lume demult dispărută. Citiți tot articolul
Lights out – comemorarea Primului Război Mondial în Anglia
În Anglia s-a comemorat împlinirea a 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial. Anglia a fost implicată şi-n al Doilea Război Mondial. Ba chiar, în al Doilea, a avut de suferit, ca ţară atacată de Germania. Deşi Primul Război Mondial n-a atins Insula, în Anglia amintirea acestei conflagraţii e mult mai bine întreţinută decît cea a Războiului de-al doilea.
Toate localităţile din Cornwall se mîndresc cu un monument ridicat în amintirea celor căzuţi în Primul Război Mondial, amintind de un simbol celtic. În Sf. Austell, pe Tregonissey Road se găseşte World War and Memorial Club, o clădire în faţa căreia se ridică plăcuţe comemorative. Citiți tot articolul
De ce-i Giordano Bruno supărat
Piazza Campo de' Fiori, Roma. Aici, la 17 februarie 1660, a fost ars pe rug, sub acuzația de erezie, Giordano Bruno. În 1887, pe locul rugului a fost ridicată o statuie a lui Giordano Bruno. Ghidurile spun că filosoful se uită urît spre Vatican. Piața cu pricina găzduiește o Piață zgomotoasă. Eu cred că Giordano Bruno e supărat nu pe Vatican, ci pe cei care fac gălăgie prostească. Citiți tot articolul
Interdicții pentru posteritate
Încă de la începutul veacului al XVIII-lea, Autoritățile de la Roma avertizau asupra interdicției de a arunca murdării pe stradă.
Deosebirea față de azi constă în plasarea acestor interdicții pe plăcuțe de marmură, fixate în ziduri.
Ca și cum s-ar fi vrut ca și noi, cei din secolul XXI, să le citim.Să le citim, nu neapărat să le și respectăm. Citiți tot articolul
Țiganii erau romi încă din 1924
S-a discutat mult la noi, în ultima vreme despre ceea ce s-a numit trăsnaia de a le zice țiganilor romi, punîndu-se inițiativa în exclusivitate pe seama postdecembrismului.
Un articol apărut în revista Rampa din 28 martie 1924 ne arată însă că denumirea de romi circula încă din primii ani interbelici. Citiți tot articolul
Casa della Fornarina
Pe Via di Porta Settimiana, în Trastevere, Roma, se află Casa della Fornarina.
Potrivit legendei, aici ar fi locuit Margherita Luti, cunoscută sub numele de La Fornarina, amanta lui Rafael.
S-ar fi cunoscut în timp ce el lucra la frescele Vilei Farnesina, nu departe de Brutărie.
Ea se ocupa de aducerea pîinii comandate de clienți.
Fiind vorba de o ”femeie decăzută”, Rafael a îndepărtat-o de patul lui de moarte, pentru a fi absolvit de păcate.
Margherita s-a făcut călugăriță după moartea pictorului. Citiți tot articolul
O interdicție pentru posteritate
Încă din 1744, Autoritățile de la Roma avertizau asupra interdicției de a arunca murdării pe stradă.
Deosebirea față de azi constă în fixarea acestei interdicții pe zid, pentru posteritate. Citiți tot articolul
Zbuciumatul destin al unui monument: Statuia ecvestră a lui Ferdinand Întregitorul, de la Oradea
Sub titlul La granița noastră, revista Ilustrația din februarie 1925 publică fotografia Statuii ecvestre a lui Ferdinand Întregitorul de la Oradea, dezvelite la 21 noiembrie 1924 în Piața Unirii din Oradea, dezvelite la 21 noiembrie 1924 în Piața Unirii din Oradea.
Anterior, aici fusese statuia statuia regelui maghiar Ladislau cel Sfânt, mutată, în urma ședinței de Consiliu Orășenesc din 26 iunie 1923, în curtea reşedinţei episcopale Romano-Catolice.
Destinul acestei statui urmează destinul poporului român în vremurile tulburi ale secolului XX.
În septembrie 1940, după Dictatul de la Viena, autoritățile românești o demontează și o trimit la Beiuș, noua reședință a județului.
Ungurii pun în loc statuia lui Horthy. Citiți tot articolul
Ostia – un oraș al Romei antice prin care te poți plimba în voie
Ostia, portul prin care se aproviziona Roma antică, s-a dezvoltat sub împărații Tiberiu și Traian. Alături de Pompei și Herculane, Ostia e la ora actuală o inestimabilă mărturie de cum arăta un oraș al Romei antice. Nu întîmplător, după cum se observă în unele fotografii din acest grupa, întreținerea acestui site e o preocupare permanentă. Citiți tot articolul
Umbra lui Baiazid asupra Bosforului
Fortăreața Anadolu Hisari, ridicată de Baiazid pe malul asiatic al Bosforului între 1393 și 1304, pentru cucerirea Constantinopolului, veghează și azi asupra celei mai frumoase căi de apă din lume. Citiți tot articolul
10 Mai 1940 – Parada iluzionării
Parada de 10 Mai 1940 e ultima desfășurare de forțe a Dictaturii carliste menită a întreține iluzia unei Românii înarmate pînă-n dinți.
Vor veni Cedarea Basarabiei și Cedarea Ardealului fără a trage un foc de armă, deși Carol al II-lea se angajase că Nici o palmă de pămînt nu vom ceda! Citiți tot articolul
Războiul ruso-finlandez în presa română
Cunoscut și sub numele de Războiul de iarnă, Războiul dintre Uniunea Sovietică și Finlanda (30 noiembrie 1939 - 12 martie 1940) ca urmare a atacării țării nordice de către colosul de la Răsărit, a fost urmărit în România cu interes, dar mai ales cu simpatie pentru bravul popor finlandez.
Presa noastră i-a ținut la curent pe români cu mersul luptelor.
În imagine: o întreagă pagină dedicată de Revista ilustrată din 30 ianuarie 1940 Bombardării orașului Helsinki. Citiți tot articolul
Regele Mihai în Transnistria
După Trecerea Prutului, Regele Mihai a făcut vizite pe Frontul de Est sau în teritoriile cucerite de Armata Română.
Presa vremii îl surprinde într-o vizită în Transnistria. Citiți tot articolul
Cultul Personalității pe copertă
Aniversarea Restaurației dă naștere unei veritabile întreceri între publicațiile din 1940 pentru cine-l lingușește mai cu talent pe Regele Carol al II-lea.
În fotografie:
Coperta revistei-magazin Realitatea ilustrată. Citiți tot articolul
