Campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie începe vineri,10 mai, şi se încheie în 8 iunie. Campania în audiovizual se va încheia în 7 iunie

Gheorghe Brătianu – combatant pe Frontul de Est

Istoricul și politicianul Gheorghe I. Brătianu, fiul lui Ionel Brătianu, a participat la Campania din Est. Mobilizat la 22 iunie 1941,  a trecu Prutul cu Divizia 7 infanterie. La 12 iulie 1941, a fost transferat la Corpul de Cavalerie, până la 30 noiembrie 1941, la Biroul 2 Informaţii-contrainformaţii, ca translator de limbă germană. În cadrul Corpului de Cavalerie, căpitanul Gheorghe Brătianu a participat la cucerirea Crimeii. Fotografia de combatant pe Frontul de Est a apărut în revista Tout Bucarest. Citiți tot articolul

Negocieri româno – sovietice

27 martie - 2 aprilie 1924. La Viena se desfășoară negocieri româno-sovietice privind reglementarea raporturilor dintre România și URSS. Presa freamătă. Revista Ilustrația publică în numărul din aprilie 1924, fotografia premierului Ionel Brătianu și a ministrului Afacerilor Străine, I.G. Duca, prezentați drept diriguitorii negocierilor. Care negocieri vor eșua cu brio. Citiți tot articolul

Ion Antonescu – ministru efemer

Generalul Ion Antonescu acceptă să fie Ministrul Apărări în guvernul de 44 de zile, Octavian Goga, ticluit de Carol al II-lea, după alegerile din 1937, neliniștit de victoria legionarilor. Prin general, Regele voia să-i pună pe legionari cu borul pe labe. N-a reușit. Fotografia îl surprinde pe Ion Antonescu ținîndu-și discursul după investitură. Citiți tot articolul

Hipodromul Băneasa – un monument care nu mai există decît în poze

Hipodromul Băneasa în 1925, cu tribunele pline. Hipodromul, operă a arhitectului Ioan D. Berindei, a fost inaugurat în 1908, în prezența familiei regale. A fost în anii interbelici locul de întîlnire al protipendadei bucureștene, dar și al pasionaților de pariuri. A fost demolat în 1960 pentru face loc actualului Romexpo. Un monument care nu mai există decît în poze. Citiți tot articolul

Carcasssone- cetatea care a plătit curajul de a fi eretică

Cetatea Carcassone din sudul Franței a rămas în Istorie prin adăpostirea catarilor, declarați eretici de Biserica Catolică, protejați de vicontele Raimond Roger de Trancavel. În august 1209, Armatele Cruciadei conduse de Simon de Montfort asediază Carcassone. După două săptămîni, Cetatea capitulează din lipsă de apă. Trancavel e aruncat în pușcărie, unde moare repede. Pămînturile sale sunt atribuite lui Simon de Montfort. Restaurată de Violllet- le –Duc în secolul XIX, și trecută în Patrimoniul UNESCO, Carcassone e unul dintre obiectivele turistice franceze cele mai vizitate. Citiți tot articolul

Palatul Cecilienhof, din Postdam – unde s-a decis împărțirea Germaniei

Palatul Cecilienhof, din Postdam, unde s-a ținut Conferința intrată în Istorie drept Conferința de la Postdam, din 16 iulie până pe 2 august 1945, la care au participat reprezentanții Uniunii Sovietice, Angliei și Statelor Unite ale Americii: Secretarul General al CC al PCUS, Iosif Vissarionovici Stalin, Primul-ministru englez, Clement Attlee și, respectiv, Președintele american, Harry S. Truman. Deși aici s-a decis împărțirea Germaniei de către învingători, nemții n-au dărîmat clădirea. Citiți tot articolul

Crac de Chevaliers – mărturia în piatră a Cruciadelor

Cînd am fost în Siria, am ținut neapărat să vizitez, împreună cu ceilalți membri ai grupului de jurnaliști, unul dintre cele mai însemnate monumentele țării, trecut în Patrimoniul mondial UNESCO: Crac de Chevaliers, cel mai cunoscut Castel medieval din lume, așezat nu departe de Oms, mărturie ca Cruciadelor. N-am scăpat prilejul de a face mai multe poze, dintre care pun în această pagină cîteva. Castelul avea 3000 de metri pătrați, 13 turnuri și putea găzdui 5000 de soldați cu caii lor, cu echipament și provizii timp de 5 ani, fără să iasă din incintă. A fost fortăreață de necucerit a Cavalerilor Ospitalieri între 1142 și 1271. Puține știri m-au tulburat precum cea descoperită pe cîteva site-uri cu puțin timp în urmă: ”Castelul cruciatilor a cazut victima razboiului civil din Siria. Pagubele aduse structurii de piatra, inscrisa in patrimoniul mondial UNESCO, sunt ireparabile. Luptele din urma cu 900 de ani n-au lasat atatea rani cate a produs razboiul civil din zilele noastre: artileria grea i-a distrus zidurile, un atac aerian i-a gaurit acoperișul si srapnelul a distrus obiectele religioase.Citiți tot articolul

Palmira – un oraș roman în Siria

Războiul civil din Siria ne-a făcut să uităm (dacă am știut vreodată) că aici se găsesc și pot fi vizitate ruinele orașului roman Palmira, parte a provinciei Siria, sub Tiberius, nod comercial între Roma și Orientul Depărtat. Vizitînd Palmira în 129, Împăratul călător Hadrian a proclamat orașul oraș liber și l-a botezat Palmira Hadriana. Știe cineva cui aparține azi Palmira? Regimului Assad sau rebelilor? Citiți tot articolul

O imagine simbol a secolului XX – Che Guevara mort

9 octombrie 1967. Bolivia. După ce-a fost executat, corpul lui Che Guevara a fost dus în orășelul Vallegrande pentru a fi expus în spitalul local. Imaginea lui Che Guevara întins pe patul de spital, înconjurat de militari tembeli, care pozează în jurul mortului,  a devenit una dintre imaginile simbol ale Secolului XX.Ca și în cazul lui Pilat, condamnat să nu știe nimeni de existența lui, dacă n-ar fi avut incredibilul noroc de-al judeca pe Iisus, toți cei implicați în asasinarea lui Che Guevara au rămas în Istorie datorită întîmplării de a-l fi ucis pe marele revoluționar. Citiți tot articolul

Vila lui Hadrian- propaganda Romei antice imperiale prin colosal

Nu departe de Roma, mai precis la șase kilometri de Tivoli, se găsește unul dintre cele mai interesante site-uri care depun mărturie despre măreția Romei antice imperiale: Vila lui Hadrian. Ridicată de Împăratul Hadrian (117-138), unul dintre împărații gospodari ai Imperiului Roman, între 118-134, Vila a fost reședința de vară nu numai a lui Hadrian, dar și succesorilor săi. Dincolo de influența artei grecești (explicabilă prin dragostea lui Hadrian față de Grecia antică), reședința, întinsă pe 120 de hectare, ne dovedește în chip strălucit că pentru romani construcțiile erau și un instrument de propagandă prin intermediul colosalului. Citiți tot articolul

Cotidianul bucureștean în 1962

S-au publicat și se publică multe imagini ale Bucureștilor din anii interbelici. Dar Bucureștii din anii comunismului, cum arătau? E o întrebare pe care și-o pun chiar și bucureștenii care au apucat să trăiască în Bucureștii din anii comunismului. Un răspuns le dăm noi reproducînd din Ghidul Bucureștii, apărut în 1962, la editura Meridiane, imagini ale Capitalei la începutul anilor 70. Azi: Imagini din cotidian. Citiți tot articolul

Simboluri comuniste în Bucureștii din 1962

S-au publicat și se publică multe imagini ale Bucureștilor din anii interbelici. Dar Bucureștii din anii comunismului, cum arătau? E o întrebare pe care și-o pun chiar și bucureștenii care au apucat să trăiască în Bucureștii din anii comunismului. Un răspuns le dăm noi reproducînd din Ghidul Bucureștii, apărut în 1962, la editura Meridiane, imagini ale Capitalei la începutul anilor 60. Azi: Muzee, monumente, clădiri comuniste. Citiți tot articolul

Cum ar trebui să arate Arcul de triumf

Numărul din noiembrie-decembrie 1926 al revistei Ilustrația reproduce macheta Arcului de triumf din București în viziunea arhitectului Petre Antonescu. Ceremonia inaugurării a avut loc la 1 decembrie 1936, când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Au participat: Regele Carol al II-lea, Regina Maria, prințul moștenitor Mihai, membrii guvernului României și numeroși invitați de onoare din țară și din străinătate. Comparați Arcul de triumf al creatorului cu Arcul de triumf de acum! Citiți tot articolul

Regele Mihai – copil de țîță

Februarie 1922. Revista de mondenități decente, Ilustrația, dedică pagina de deschidere unei fotografii înfățișînd-o pe Elena, viitoarea Regină mamă, cu pruncul Mihai în brațe. Născut în 25 octombrie 1921, Regele Mihai avea cel mult trei luni. Ce mai încolo și-ncoace: Un copil de țîță. Citiți tot articolul
1 121 122 123 124