Majoritatea românilor consideră că situaţia generală a ţării este mai rea comparativ cu cea din urmă cu 30 de ani, potrivit rezultatelor unui sondaj INSCOP

Un „nanoplagiat” cu mega-efecte (VIII)

Faptul că se lucrează deja de peste două decenii la ceva nu califică neapărat acel ceva drept eficient și lipsit de pericol. Mai ales că în toți acei ani s-a insistat pe eficacitate și mai puțin sau deloc pe securitate. Deși atunci când a apărut pandemia de Covid-19 existau mai multe întrebări cărora încă nu li se aflase răspunsul, competiția globală s-a declanșat instantaneu și de atunci se lucrează la foc continuu. Mai peste tot în lume se striga și se strigă în gura mare cât de eficace sunt vaccinurile x, y sau z. Peste tot, pe toate canalele se propovăduia eficacitatea. Ni se spunea că vaccinurile ar prezenta o eficiență de 70, 90, 95% etc. În același timp se cunoaște faptul că boala însăși îmbracă forme ușoare și respectiv asimptomatice în circa 90% din cazuri. Prin urmare, de ce anume ferește vaccinul marea masă a populației? De ceea ce ne ferea oricum propriul sistem imunitar? Fiindcă datele de care dispunem actualmente (încă) nu ne permit să afirmăm cu certitudine că vaccinul ar împiedica transmiterea virusului.

La un moment dat, în mai multe state europene s-a întrerupt vaccinarea cu un anumit tip de vaccin. Nu, nu din cauza reacțiilor adverse sau a deceselor unui număr insignifiant (ce vrea să fie de fapt „signifiant”, mai ales într-o astfel de situație inedită?!) de persoane vaccinate. Campania de vaccinare s-a întrerupt – temporar – „din motive de precauție”. Dar nu despre asta ar fi trebuit să fie vorba de la bun început? În fond, nu s-a recunoscut în mai niciunul dintre cazuri vreo legătură directă sau măcar indirectă a incidentelor grave cu vaccinul. Posibil să fie prea devreme pentru astfel de evaluări legate de cauzalitate. Pe de o parte se spune că reacțiile adverse – dacă apar – apar imediat sau în decurs de două, trei zile. Pe de altă parte, faptul că au apărut cazuri de decese la doar câteva zile de la vaccin, „nu înseamnă neapărat că ele se datorează vaccinului”?!

Există însă și situații (rare) în care autopsiile efectuate au confirmat cauzalitatea. E vorba de formarea de trombusuri, cărora experții le-au găsit explicația în activarea trombocitelor (plachetelor sanguine), niște celule cu rol în coagulare. De ce se ajunge acolo? Una dintre ipoteze este că trombocitele ar fi atacate de anticorpii formați în urma vaccinului. Am putea vorbi așadar de un fel de reacție autoimună. Alteori este făcut vinovat virusul transportor de asemenea reacții. Se mai specifică și că accidentele tromboembolice sunt rare, mult mai rare decât survin ele oricum în rândul populației. Deși aici e vorba de o formă aparte de tromboză: tromboza sinusului venos din creier, una extrem de rară și „în natură” (un caz sau două la un milion de persoane). Dar nu de asta este vorba aici, ci de transparență și de buna informare a cetățenilor. Și de faptul că anumite lucruri se știau deja. Se știa de pildă că ARN-ul și/sau ADN-ul ajunse în afara celulei (și cine garantează că absolut toate particulele injectate ajung direct în celule?) au un efect procoagulant și de creștere a permeabilității vaselor de sânge. Adică perturbă coagularea sângelui și conduc la formarea de cheaguri (trombusuri) și la accidente tromboembolice. În plus, nu orice vaccin construit pe un principiu anume are automat același efect la orice patogen și la orice specie.

Cei care își mai amintesc de gripa porcină din 2009 își amintesc probabil și de faptul că vaccinul respectiv a fost adus pe piață la fel de rapid, poate chiar mai rapid (la patru luni de la declararea pandemiei) decât cel anti-Covid-19. Europa a vaccinat cu el circa 30 de milioane de oameni. După care atât vaccinarea cât și pandemia s-au oprit, fără să aibă vreo legătură una cu alta. În 2018 s-a recunoscut, după cercetări minuțioase – acolo unde s-a putut –, că la circa 76 cazuri dintr-un milion de vaccinați au existat reacții adverse severe, sub formă de paralizii faciale, șoc anafilactic, inflamații ale creierului, teribila narcolepsie (un fel de boala somnului incurabilă). Se cunosc în jur de 1.300 de cazuri de narcolepsie, mai ales la copiii și adolescenții de atunci. Afecțiunea a devenit cunoscută de-abia după finalizarea campaniei de vaccinare. „Vinovați” de acele reacții se pare că au fost făcuți adjuvanții adăugați vaccinului, cu scopul de a amplifica reacția sistemului imunitar, ceea ce făcea posibilă simultan micșorarea dozei de substanță activă, astfel încât ea să ajungă la cât mai mulți oameni. „Se pare”, fiindcă și atunci, ca și acum, „nu s-a putut stabili o relație de cauzalitate cu vaccinarea”. Între timp i s-a descoperit mecanismul (o reacție autoimună vaccinală), iar litigiile se află încă în desfășurare.

Problemele cu narcolepsia, o maladie cu care au de luptat printre alții și câteva sute de suedezi (ei au fost printre cei foarte silitori, vaccinând atunci cinci milioane de oameni, ceea ce-i face probabil mai precauți acum), au apărut cam la un an de la vaccinare, ceea ce i-a făcut pe producători să arunce „vina” asupra virusului gripei porcine și nu a vaccinului. Între timp se incriminează atacul anticorpilor produși prin vaccinare asupra receptorilor folosiți de virus. Dacă vă mai amintiți, proteinele de la suprafața virusului trebuie să se cupleze de un receptor de la suprafața celulei (receptor care seamănă mult cu proteina virală, altfel nu s-ar potrivi). Receptorii atacați de anticorpii vaccinali sunt utilizați și de hormonul somnului, melatonina.

Se mai cunoșteau și alte lucruri. De pildă efectul de agravare a bolii la cei vaccinați și puși apoi în contact fie cu același virus, fie cu o mutantă a acestuia. Numim asta vaccine-enhanced disease, adică posibilitatea ca tocmai vaccinurile să conducă la o exacerbare a simptomelor de Covid. Deci, dacă e să te îmbolnăvești, atunci e posibil să ai parte de o formă de boală mai severă decât ai fi avut fără vaccin. Sau antibody dependend enhancement, adică în loc să protejeze gazda de invadatori, anticorpii facilitează răspândirea acestora în corp. Așa s-au petrecut lucrurile și cu alte vaccinuri precum cel anti-Dengue, anti-HIV sau MERS.

Nimeni altcineva decât FDA atrăgea atenția la finalul lui februarie 2021 asupra următorului fapt: „Riscul agravării bolii prin vaccin în timp, posibil asociat cu scăderea imunității, rămâne necunoscut și trebuie evaluat în continuare în studii […] care ar putea fi efectuate după aprobare […]. În prezent, nu există date suficiente pentru a trage concluzii despre siguranța vaccinului la subpopulații, cum ar fi copiii cu vârsta sub 18 ani, femei însărcinate și care alăptează și sugarii, ca și persoanele imunosuprimate.” În document sunt enumerate și posibilele reacții adverse. Pe lângă cele comune tuturor vaccinurilor și pe care nu le mai menționăm, sunt trecute și altele precum evenimente tromboembolice (15 față de 10 la grupa placebo) și tinitus (6 față de 0 la placebo).

Nici asta nu este ceva nou, doar că obișnuim să uităm repede. Să încercăm totuși să ne amintim de vaccinul anti-Dengue, 2017. Dengue este febra hemoragică în forma severă a bolii. Primele reacții severe – de agravare a febrei hemoragice– s-au consemnat la trei ani de la vaccinare, dată la care fuseseră vaccinați aproape un milion de copii. Asta după ce studiile inițiale consemnaseră rezultate excelente. Tot așa și la testarea pe voluntari a unuia dintre vaccinurile anti-HIV între 2004-2007. Nu numai că vaccinul nu a dovedit vreun efect protectiv, dar cei vaccinați au avut o și mai mare neșansă de a contracta virusul. Asemănător au decurs și alte încercări cu virusuri precum corona felin la pisici sau respirator sincițial la oameni.

Firește că nu există și nu va exista o siguranță de 100% la niciun vaccin. Și mai știm la ora actuală că neajunsurile menționate sunt (deocamdată) destul de rare. Totuși, nu trebuie scăpat din vedere faptul că nu vaccinăm câteva mii de persoane, ci câteva sute de milioane. Și că încă ne aflăm la începuturi. Cunoscând toate acestea, nu ne putem împiedica să ne punem și alte întrebări, precum: Ce va fi dacă anticorpii produși prin vaccinare nu vor fi unii neutralizanți, ci unii „răuvoitori”? Dar dacă vor scădea sub un anumit prag? Dar dacă o să facem cunoștință – vaccinați fiind – cu mutațiile virusului? Nu doar cu cele existente acum, ci și cu cele care nu vor întârzia să apară. Chiar și fără aceste mutații, există câteva zeci de alte virusuri corona înrudite cu care ne întâlneam în fiecare sezon cel puțin o dată. O să facem rapel după rapel? O să umblăm veșnic, deși vaccinați, cu masca și o să respectăm distanțarea?

Buturuga mică răstoarnă carul mare, ca să spunem așa. Fie că efectele ARN-ului mesager sau ale ADN-ului vehiculat de virusuri „inofensive” vor face parte din efectele dorite și vor produce imunizarea preconizată, fie că vor fi de altă natură, ele vor fi cu siguranță covârșitoare. Chiar dacă ar fi să nu aibă niciun efect, nici bun nici rău, bilanțul ar fi la fel de răsunător (și aici nu mă refer doar la conturile firmelor producătoare). Tot ar „răsturna” un car, încheind tacit pandemia si favorizând într-un târziu mult-râvnita „revenire la normalitate”. Să sperăm că acel car răsturnat va fi exact acela pe care ni-l doream înlăturat din drum. Pentru a ne întoarce la ale noastre și nu pentru a ne împotmoli, cine pe știe pe unde și încă și mai mult decât ne împotmolisem oricum.

Decizia de vaccinare trebuie să aparțină fiecăruia dintre noi și trebuie să aibă în vedere în continuare cumpănirea riguroasă a riscurilor (de îmbolnăvire severă sau aduse eventual de vaccin). Firește că la cei în vârstă și cu multe comorbidități balanța înclină în favoarea vaccinului. Dar cum rămâne cu ceilalți, cu tinerii și copiii care oricum nu fac parte din grupa vizată de virus? Doar timpul ne va oferi răspunsul. Încă știm mult prea puțin, dar haideți să luăm în serios măcar ceea ce știm deja.



Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

2 comentarii pentru articolul „Un „nanoplagiat” cu mega-efecte (VIII)”

  • Mulțumesc, Geo.
    Și eu am multă admirație și deosebit respect pentru munca neobosită și tenacitatea ei. Astfel de calități sunt tot mai rar întâlnite și în fond neprețuite.
    Să sperăm totuși că își va afla un preț într-un viitor Nobel, fiindcă de la Big Pharma nu avem la ce să ne așteptăm.

  • Am o mare admiratie pentru Katalin Karikó, „mama” vaccinului ARNm care a lucrat pentru Pfizer-BioNTech, dar nu am citit nimic despre vreun „parinte” al noului vaccin din partea Moderna, desi Moderna a publicat la o diferenta de numai 20 de zile rezultatele studiului privind vaccinul lor.
    Multumesc înca o data pentru aceste articole atât de documentate si pentru punctele dv. de vedere pe care ni le-ati împartasit cu mult profesionalism, Steliana Huhulescu.

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog