Eu sunt „ăla”

Nu am biografie: vin de niciunde și plec spre nicăieri. Ca și Iohannis. Diferența este că eu călătoresc pe banii mei și că, prin grație divină, am libertatea de a avea libertate. Sunt un scriitor amator, las altora demnitatea de a fi „profesioniști” și de a explica din ce punct a pornit imbecilizarea României contemporane, cu pârțurile prezidențiale care azi (vorba lu’ Antena 3) „fac aerul mai respirabil”. Eu aștept, dar ei, „profesioniștii” media, tac: au spaime și familii, au umilința în grupa sanguină, au cenzură, Divizie Presă, șefi, subșefi, finanțatori, agenți secreți pe sub birouri și ei nu pot scrie cum, în urmă cu sute de ani, s-au urcat unii pe cai, cu săbiile după ei, ca să aibă astăzi Klaus Iohannis și „slugile” din dotare, o țară, un lux, un dormitor, un avion privat: și nu pot spune „profesioniștii” din mass-media, proteviștii, teveriștii și alți „iști” cum vrea acum Iohannis să predea țara făcută de alții, unor prieteni personali pe care îi are la secția Globalizare: dar eventual să-și păstreze luxul, dormitorul și avionul.

Înainte vreme, conducătorii valahi locuiau între stânci, cu landra de copii lângă ei: mâncau o mămăligă, spărgeau o ceapă în șase și păzeau la frontiere sau acasă. Azi, vine Klaus Iohannis, fără copii, dar cu șase case ridicate din neștiute resurse de lăcomie și cu castel la Cotroceni, și se declară salvatorul celor ce cresc copii în România, dar locuiesc în chirpici. Eu, și nu „profesioniștii” Diviziei Presă, sunt acela care mă înclin cu respect în fața mamei românce cu zece copii acasă, care luptă zilnic pentru o bucată de pîine: căci adevărat adevăr vă spun vouă, pâinea aceea este mai dulce decât cozonacul de la președinția României.

Acum vreo 800 de ani, m-am întâlnit cu strămoșii lui Iohannis – tocmai zideau la un Turn pentru breasla croitorilor. Le-am zis că un urmaș de-al lor, Klaus Iohannis, va înstrăina țara la kilogram sau la tonă, cu tot cu frontiere, unor tipi care au mai mulți bani decât ei. Au râs neîncrezători- sașii erau prosperi, orașul New York și tipii cu bani de-acolo nu existau pe-atunci, iar berea neagră era multă și avea „mustață”. Mai apoi, când aveam 6 ani, am urcat într-o zi în podul casei bunicilor dintr-un umil sat dobrogean și am găsit acolo un manual de istorie din vremea Regelui. Ce ironie, să urci câteva trepte și să dai de istorie, pe vremea când istoria României încremenise la doi unici conducători: Nicolae Ceaușescu și partidul său de buzunar, Partidul Comunist Român.

Azi, un copil care urcă niște trepte, dă de obicei în capătul lor de-un restaurant McDonald’s și găsește acolo doar vreun manual de istoria puiului prăjit: „idioți utili” din școală, din televiziunile Diviziei Presă, din universități, din Guvern sau partide, îi vor spune că el, copilul, este doar un „produs” „made in Europe”. Cu codul de bare atașat. Dacă uneori scriu despre asta, este pentru că visez la ziua când copiii României vor afla din nou că ei nu sunt orfanii Europei, așa cum li se sugerează zilnic dinspre Cotroceni, că vremea autoritarilor cu „partid de buzunar” e apusă (chiar dacă Iohannis și partidul său de buzunar PNL, răsar încă în locul soarelui, la București), că țara lor a avut o istorie grea și nu trebuie uitată, că străbunicii lor au suferit pentru familia, satul, casa și tradiția lor și că Mihai Viteazu nu a fost un Andreea Esca în fustă.

Gândesc astăzi (cu umilință gândesc) că, de la sinistrul Ion Iliescu încoace, România post-decembristă nu s-a aflat niciodată într-o primejdie mai mare. Nu este un pericol onest, la vedere, cum ar fi o armată desfășurată pe o graniță, ci unul perfid, lasciv, oneros, viclean, de lupanar, care a transformat, de exemplu, mare parte din presa dâmbovițeană din „câine de pază” al democrației, în cățel pechinez care-și flutură coada la trecerea alaiului prezidențial.

Este o primejdie ridicată dinspre grupurile „haștag rezist” și vasalii lor de ideologie din Cotroceni, din Justiție, din Cultură, din servicii sau alte instituții-cheie ale Statului, cu oameni-cârtiță care nu știu exact ce îngroapă pisica, dar care au training ca să îngroape istoria, mândria ca națiune și tradiția românilor. Dacă pe 1 Decembrie 2019, un fost ofițer de radare i-a strigat lui Iohannis „Slugă!”, aceasta s-a întâmplat nu doar pentru că, de la debutul mandatului Iohannis, o nouă meserie a intrat în Catalogul Ocupațiilor și Meseriilor din România (cea de „slugă la costum”), ci și fiindcă acel ofițer simțea instinctual același pericol: nicio armată de consilieri nu va birui vreodată judecata omului simplu, umilit zilnic de Stat dar care-și iubește țara.

Cred că onoarea României în 2019 a fost salvată de procurorul Florea Adina (care și-a dat demisia ca să-și salveze Secția de fiara flămândă a activiștilor „rezist” din Justiție), de studentul Tîrcă Adrian, care l-a întrebat pe Iohannis de ce nu invită și jurnaliști „cu întrebări incomode”, de omul care i-a strigat lui Iohannis de 1 decembrie „Sunteți slugi!”. Câtă vreme mai există astfel de oameni în România, nimic nu este pierdut. Dumnezeu are întotdeauna o răbdare mai lungă cu o secundă decât a procurorului Florea, a studentului Tîrcă, a ofițerului de la radare care a strigat spre „sluga” Iohannis, a mamei românce cu 10 copii acasă, a omului de pe stradă. Este secunda de care, eventual, trebuie să se teamă Klaus Iohannis și echipele sale de zgomote „haștag rezist”.

Uneori, eu, Traian Horia, scriu despre acești oameni, dar eu sunt insignifiant pe lângă acești oameni fiindcă ei formează majoritatea tăcută, de bun-simț, care așteaptă de la „profesioniștii” spărioși din media aceleași răspunsuri care nu mai sosesc: acești oameni sunt cei care contează. De aceea, nici nu prea am biografie: vin de niciunde și plec spre nicăieri. Ca și Iohannis, dealtfel, care nu este un „insignifiant”, ci un semi-dictator de succes.


Articolele autorului:

Ne-a scris Goodyear România: „Susținem întotdeauna aplicarea legii și egalitatea în drepturi”

Pe 24 august 2020, cristoiublog.ro a semnalat într-un articol de presă, un fapt bizar și contradictoriu, referitor la compania Goodyear - cea care produce anvelope pentru avioane și mașini în ...
Citiți tot articolul →

Sindromul „Proasta cu bani a Europei” lovește din nou: ministrul de Externe Aurescu, zis „Trabuc”, vrea să bage 100000 euro în „societatea civilă” din Belarus, în timp ce șeful său, Orban, se lamentează că nu-s bani pentru securizarea anului școlar din România

Sindromul „România, proasta cu bani a Europei” lovește din nou: de data asta, prin ministrul de Externe Bogdan Aurescu, zis „Trabuc”, care are bani pentru „societatea civilă” și „presa independentă” din Belarus, ...
Citiți tot articolul →

Anti-interviu. Cristian Rizea, fost parlamentar PSD: „L-am cunoscut pe Ciolacu când era viceprimar la Buzău și purta ciorapi albi la costum negru. I-am furat o gagică”

Reporter: Cum vă simțiți acolo, în Moldova? Fete frumoase, scrumbii, vin roșu, ce vă pasă. Noi, cu Arafat pe cap. Cristian Rizea: Păi, spălați-vă cu Arafat pe cap ! Nu ați ...
Citiți tot articolul →

Emin Memet zis Eminescu. Din Başpânar

Emin, intrarea Numărul Unu  Un stol de gâşte planează periculos la joasă altitudine: au direcţie bună, nu lovesc acoperişurile scunde ale caselor. N-au salvat ele Capitoliul, dar mesele localnicilor sigur ...
Citiți tot articolul →

Grupul Black Lives Matter Statele Unite „exportă” discursul antisemit spre Marea Britanie

Într-un mesaj din 28 iunie 2020, conducerea Black Lives Matter din Regatul Unit britanic (BLM UK) menționa că se poziționează „clar” alături de „tovarășii” palestinieni în conflicul cu Israel pe subiectul ...
Citiți tot articolul →

Multinaționala Goodyear, care echipează roțile de mașini și avioane,  zice că sintagma „Toate viețile contează” ar fi „inacceptabilă” în cadrul Companiei: altfel spus, viețile unor piloți contează mai puțin ca viețile altora

Să fii producător de anvelope de amploarea multinaționalei Goodyear (activă în peste 20 de țări) dar să respingi ideea că „toate viețile contează”, poate fi ostentativ pentru clienți și diviziv pentru ...
Citiți tot articolul →

Turist în pandemie. Nu e un film cu Cristi Puiu: sunt doar galezii fără mască. La Llandugno

În Țara Galilor nu poartă nimeni mască. Lumea se plimbă nestingherită printre viruși, iar virușii se strecoară cum pot printre plimbăreți. E așa o toleranță care ar evoca un discurs „anti-mască” al regizorului Cristi ...
Citiți tot articolul →

Scrisoare către Patriarhul Daniel: du-ți călugării la proteste

Preafericite Părinte Daniel, du-ți părințeii la proteste: împotriva piticilor neomarxiști este permis de fiecare dată până în vecii vecilor să ieși din corsetul pioșeniei și rugăciunii, căci vine primejdie de ...
Citiți tot articolul →

Procurorul CNN care elibera „activiști” primea excursii gratuite printr-un ONG sorosist: nu există nicio evidență că nu există astfel de procurori și în România

În septembrie 2016, deputatul Sebastian Ghiţă ... declara că mulţi dintre procurorii români fac parte dintr-o reţea plătită de organizaţii neguvernamentale, multe sorosiste. Ghiță este refugiat în prezent în Serbia, ...
Citiți tot articolul →

Motivul pentru care actuala guvernare PNL- PSD are bani pentru servicii secrete dar nu are bani pentru copii și pensionari

Actuala guvernare PNL- PSD găsește mereu bani pentru serviciile secrete dar nu are niciodată fonduri pentru pensionari și copii. Motivul este evident: pensionarii și copiii României au ajuns, în viziunea ...
Citiți tot articolul →

Cu boltă, pe Germania

Fotografia alăturată a fost colectată într-un magazin de articole sportive din Londra metropolitană. După părerea mea, caricatura din imagine a apărut ca să descrie ruptura totală Brexit: mai precis, votul ...
Citiți tot articolul →

Un „să luați aminte!” pentru aplaudacii DIGITV ai lui Cristian Tudor Popescu: guvernul Olandei nu va impune populației purtarea măștii fiindcă „nu s-a demonstrat eficiența” sa 

Dacă nu aș lua în considerare posibilitatea că distinsul de la DIGITV, Cristian Tudor Popescu habar n-are că Guvernul Olandei nu va impune purtarea măștii,  fiindcă „nu e demonstrată eficiența”, ar ...
Citiți tot articolul →