Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Despre maturitatea emoţională: atitudini şi inerţii omeneşti (ne)fireşti
Deși mulţi dintre voi ar putea argumenta că „am pus mâna” întâmplător pe „Copiii adulţi ai părinţilor imaturi emoţional” (nu vă impacientaţi, este doar o carte), eu am bănuiala (ca să nu zic convingerea) că… Citiți tot articolul
Silnicia exterioară sau pacea interioară?
Există pe lumea asta oameni (nu puţini la număr) care trăiesc şi suferă de pe urma unui conflict lăuntric perpetuu. Ratând aproape orice încercare de a face pace cu ei înşişi, eşuează de fiecare dată… Citiți tot articolul
Valorile actuale şi curăţenia de primăvară
Faptul că valorile umane fie s-au degradat, fie ne-au fost recalibrate, fie ne-am obişnuit să le ignorăm, şi certitudinea că doar ici-colo câte o mână de oameni – medaliaţi la bună voinţă şi dreaptă credinţă… Citiți tot articolul
O disciplină (voit) abandonată sau un manual (cu distincţie) regăsit?
În timp ce studiam şi îmi însuşeam „Arta conversaţiei – Tongue Fu” (bineînţeles, cu creionul în mână şi cu vetustul obicei de a reciti de două-trei ori unele fraze), m-am întrebat de nenumărate ori câtă… Citiți tot articolul
Bucurel în umbra suveranei
Această povestire nu trebuie să fie considerată (în nici un caz) o ficţiune. Orice asemănare cu realitatea sau comportamentul vreunuia dintre voi nu este pur întâmplătoare. Personajele schiţate şi prezentate în această povestire există în… Citiți tot articolul
Variaţiuni în (s.f.) era digitală pe tema Croitoraşului cel viteaz
Realitatea, ca să o putem trăi după voia inimii şi în dreaptă cinstire, trebuie mai întâi să ne fie familiară, să o înţelegem şi, într-un târziu nu îndelung amânat, ca o consecinţă a primelor două,… Citiți tot articolul
De la „super eroi”, la „Sărmanul Dionis”
Onorat popor (cititor şi aminte luător), veste nu tocmai nouă şi nu tocmai lăudabilă vă aştern astăzi dinaintea minţilor domniilor voastre, fie ele luminate, fie (asemenea slovelor prezentate aici de faţă) cam încurcate. Înştiinţarea cea… Citiți tot articolul
„Şi Dumnezeu… a creat (spre binele lumii – n.m.) femeia”
Când Ăl de sus îşi pune în cap să împlinească o săvârşire vrednică de numele Său, credeţi-mă pe cuvânt, nu există – nici pe lumea asta scămoşată, nici pe aia întunecată – necurat sau ceas… Citiți tot articolul
Cinstiţi-vă înaintaşii şi-alegeţi să fiţi buni
Când reprezentanţi de seamă din mass-media – şi dacă zic „de seamă” fac referire strict la imaginea lor de formatori de opinie – împreună cu alte somităţi (declarate sau doar pretinse) din cultura autohtonă, când… Citiți tot articolul
Rânduielile năucitoare ale lumii şi cutumele ordonate ale omenirii
Ieri – fiindcă aşa mi-e mie norocul să dau numai peste lucruri cât se poate de minunate şi oameni aşezaţi ca voi – m-am oprit şi am chibzuit minute în şir asupra unui citat, oarecum… Citiți tot articolul
Arena antică în era digitală
Săptămâna trecută, într-o oarecare zi, m-a pus necuratul să „deschid” cutia Pandorei – cu numele de cod: Youtube – şi să dau click pe una din emisiunile domnului Luis Lazarus (al cărui post de televiziune, deşi îi cunosc prea bine originile, n-am idee de ce se numeşte încă ZeusTv; sau poate totuşi ştiu?!). În fine, probabil e o chestiune de vanităţi pe marginea cărora nu am nici un interes să mă agăţ. Pe de altă parte, o certitudine mi-e limpede ca bună ziua. Citiți tot articolul
Marea Unire şi întristata adunare
Binecuvântată şi de neam ales se cunoaşte a fi ţărişoara asta neclintită, căreia creştinii şi cuvioasele feţe bisericeşti îi spun – cu semeţie, dar şi cu duioşie – „Grădina Maicii Domnului”. Demn şi neînfricat se dovedeşte poporul acestei naţiuni, pentru că inima lui fierbinte, spiritul lui liber şi cugetul solidar sunt valorile pentru care suntem şi vom fi pururi admiraţi în lumea întreagă. Bărbaţi dintr-o bucată, aprigi şi neînfricaţi ca nişte pui de zmei, femei ce poartă în piept cuvântul ziditor al lui Dumnezeu şi-n pântec darul cel mai sfânt ce l-ar putea încredinţa umanităţii: Citiți tot articolul
Rigoare şi rumoare la gesturile preşedintelui Iohannis
Un – hai să-i zicem – politician vrednic de această titulatură de frunte ar trebui să impună, înainte de toate, prin vibraţia şi modulaţia glasului, prin încărcătura cuvintelor înnobilate cu sinceritate şi trăire autentică, prin scânteia ce mocneşte în privirea binevoitoare şi, nu în ultimul rând, graţie credinţei că toate mărturisirile sau promisiunile împărtăşite le poate şi le va împlini neabătut. Nu se cuvine să afirm despre mine că aş fi un iscusit observator al caracterelor omeneşti sau scormonitorul cel mai înzestrat într-ale descifrării subconştientului şi nici nu m-a pasionat vreodată cititul în stele sau în zaţ de cafea. Citiți tot articolul
Despre bufoni şi comédiile lor amare
Recitind articolul prietenei Cora Muntean – „Orban şi Câţu, clovnii de luni dimineaţă” – şi aşezându-mă lângă cafeaua cea de toate zilele spre o chibzuială straşnică, mare mirare!, am ajuns la concluzia că rolul acesta incomod nu şi-l asumă doar cei doi interpreţi, şi nu doar în prima zi a săptămânii. Faptul – s-o recunoaştem cu toţii – se dovedeşte cu prisosinţă o meteahnă preponderent valabilă a vajnicilor noştri politicieni, care (pare-mi-se oare doar mie?) s-au încins la o horă zăludă ori, cine ştie, poate mai degrabă, s-au sulemenit la o cutremurătoare întrecere bărbătească. Citiți tot articolul
Despre a fi sau a nu fi bine văzut şi recunoscut
Uite-aşa, ca un „bun venit” în universul meu fascinant şi complex, vă întâmpin cu o întrebare ce nu admite nici un refuz din partea domniilor voastre. Aşadar, vă întreb: vreţi să aflaţi ceva despre mine, ceva ce n-am spus nimănui?! Ceva ce poate să vă stârnească noi curiozităţi şi motive serioase de a cădea pe gânduri?! Ce-i drept, nu e secretul cel mai mare de pe lume, dar mărturisirea de faţă va fi o anvanpremieră, chiar şi pentru mine. Citiți tot articolul
Invitații cristoiublog
