Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Cum am fost eu în Biroul Oval
10. Steagul nostru a fost dus la Magazia de steaguri ale lumii
Procedurile durează. Pînă ne vine rîndul, cîţiva dintre noi decidem să ieşim la o ţigară. După douăsprezece ore de zbor fără a fuma suntem în stare să facem moarte de om pentru a simţi în plămîni tutunul despre care pachetul de ţigări din buzunar ne avertizează că dăunează grav sănătăţii. Pentru asta trebuie să ieşim în aer liber. Tragem de uşa sălii şi ajungem pe un petec de asfalt. Împingem o portiţă despre care sîntem siguri că nu se deschide. Dincolo de ea se întinde aeroportul. Se deschide! Surprinzător de uşor. A fost de ajuns să-i dăm un bobîrnac. Sîntem pe aeroport. Aeroportul de pe care decolează şi aterizează legendarul Air Force One. Departe, în zare, se scaldă în razele soarelui de vară un aparat cu inscripţia USA pe burta satisfăcută. Un F11 goneşte de unul singur pe pista de decolare. Tresărim la trezirea unei goarne. Vine delegaţia Croaţiei! Citiți tot articolulCehoslovacia nu mai este!
După proclamarea statului autonom slovac la 14 martie 1939, condus de dr.Jozef Tiso, la 15 martie 1939, regiunile cehe sunt ocupate de către Germania. Armata germană intră în Praga.
Impactul în România e uriaș.
Cehoslovacia nu mai este!
Așa se intitulează o întreagă pagină din revista Ilustrațiunea română. Citiți tot articolul
Cînd Che Guevara e rentabil în dolari!
11. În Cuba, a fi pederast e mai rău decît a fi agent CIA
La un moment dat, rămîn cu el singur în microbuz. Ceilalţi au coborît să se tragă în poză cu măgăruşul de la şareta administrată de un bătrîn, purtînd o pălărie de paie caraibeană. Profitînd de moment, ghidul se interesează dacă nu vreau să cumpăr o sticlă de rom. Pe sub mînă, fireşte. Refuz politicos. La fel procedasem şi la ambasadă. De cum am descins în spaţiul nostru naţional, ambasadorul ne-a cerut să trecem pe o listă ad-hoc tot ce voiam să luăm la jumătate de preţ. Ca toţi diplomaţii cu experienţă, îşi făcuse deja o reţea de cumpărat pe sub mînă. Pentru ţigări, de exemplu, avea o lucrătoare la Fabrica de Ţigarete, căreia îi telefona cu o zi înainte de livrarea comenzii. Respectiva i le aducea direct de pe linia de montaj. Nu m-am înghesuit la aşa ceva. Ca să scoţi din Cuba trabuce şi rom, produsele tradiţionale ale insulei, trebuie să arăţi la aeroport chitanţa magazinului de la care ai cumpărat. Dacă n-o ai, ţi se confiscă produsele. Eram jurnalist. Citiți tot articolulIluzie sau bacșiș în cazul lui Arghezi?
La citirea cu creionul în mînă a Publicisticii lui Arghezi (10 pagini mari şi late, nici mai puţine, nici mai multe) dau peste tableta Scriitorul la conducerea statului apărută în Ţara noastră, 30 mai 1926.
Din această tabletă a izvorît cu ceva ani în urmă un eseu de-al subsemnatului despre iluzia lu Arghezi. Scriam luîndu-l în serios pe T. Arghezi, că pledoaria sa pentru promovarea scriitorului în fotolii guvernamentale, pe motiv de morală, se dovedea, chiar în epocă, produsul unei iluzii periculoase. Gîndurile publicistului fuseseră stîrnite de numirea lui Octavian Goga ca ministru de interne în Guvernul Mareșal Averescu, instalat în 30 martie 1926. Un Guvern – marionetă al PNL. Ionel Brătianu şi-a dat seama că după patru ani de Guvernare, trebuie să-şi retragă Partidul în Opoziţie. În Opoziţie şi l-a retras, desigur, dar l-a păstrat la Putere prin formula Guvernului Averescu. Citiți tot articolul
Justiţiarul vine la Ambasada Americii
Pe calea Victoriei, în dreptul Muzeului George Enescu. S-au ivit şi au crescut fulgerător semnele unei întîmplări care te intrigă niţel. Un poliţist şapcaliu dă indicaţii preţioase prin mijlocirea unui ţignal. În curtea aşezămîntului, agitaţie mare. Pe trotuarul de vis-à-vis, doi zdrahoni au luat poziţie de agenţi de la Secret-Service.
Ai crede o clipă că muzeul urmează să primească Înaltele tălpi ale lui George W. Bush. Te îndeamnă la aşa ceva steagul american înfipt solemn chiar lîngă scara peronului.
Nu flutură mîndru.
Dacă va fi nevoie, o va face, mai mult ca sigur, deşi nu simte nici măcar o adiere.
Nu, nu e vorba de vizita preşedintelui american.
Nici măcar de vizita ambasadorului SUA Citiți tot articolul
Gîndul de luni, 30 martie 2015
Traian Băsescu îi dă șah lui Klaus Iohannis de pe baricada anti-Ponta
Într-un comentariu anterior de pe cristoiublog.ro, gazeta de perete a intreprinderii mele intelectuale, notam că Traian Băsescu a fost incorect atacîndu-l pe Klaus Iohannis, pentru că s-a limitat, în cazul Dan Șova, la sesizarea Curții Constituționale. Incorect mi se pare și atacul de duminică, 29 martie 2015, în chestiunea validării lui Eugen Teodorovici la Finanțe, pe motiv că respectivul a votat în Senat împotriva solicitării DNA de arestare preventivă. Incorect, din două motive:- Fostul președinte nu recunoaște Parlamentului nici un drept, în afară, desigur, de cel de a aproba prin ridicare de mînă, toate solicitările DNA de arestare prevntivă.
Gîndul de duminică, 29 martie 2015
Gogol despre arestările din ultimul timp
Volumul „Istoria ca telenovelă- eseuri, note, documente” - publicat de mine în 2003 cuprindea eseul „Gogol despre arestările din ultimul timp”. Suntem în 2015. Arestările din ultimul timp, izvorîte, toate, din înhățarea corupților, seamănă cu cele din Rusia lui Gogol. Ca și cele din România lui 2003. De cîţiva ani, asistăm la un fenomen. Din cînd în cînd, cîte un afacerist e arestat. Uneori, e vorba de mai mulţi. Ilegalităţile erau de mult ştiute. Asupra unora dintre ele presa a scris pînă s-a subţiat hîrtia de format A4, cea pe care aproape toţi jurnaliştii îşi redactează articolele. Cu toate acestea, ani întregi respectivul sau respectivii n-au fost deranjaţi. Lăsaţi în pace de Poliţie şi Procuratură, ei şi-au văzut mai departe de învîrteli şi de dezbateri deloc filozofice, împreună cu dame disponibile. La multe dintre sindrofiile lor au fost reperate şi profilurile unor puternici ai zilei, încîntaţi că pot bea un whisky fără alt effort decît acela de a invoca nevoia de încurajare a capitalului autohton. Citiți tot articolulSă înțeleg că Traian Băsescu va aplauda arestarea sa preventivă?!
Să înțeleg că Traian Băsescu va aplauda arestarea sa preventivă?!
Ceea ce era de așteptat s-a petrecut: Traian Băsescu îl atacă pe Klaus Iohannis pentru reacția acestuia la întîmplările din Senat în cazul Șova. Unii au poreclit atacul: furibund. Alții i-au zis: dur. Eu, mai puțin obișnuit cu politețurile, fie și cînd e vorba de foști președinți, spun că e un atac iresponsabil din partea lui Traian Băsescu. Scrie Traian Băsescu pe Facebook despre Klaus Iohannis: „După vot, într-un (foarte) tîrziu a reacţionat chiar şi preşedintele României, cu un limbaj de lemn şi fără să explice consecinţele. Şi pentru că totul este…”pas cu pas” într-un şi mai mare tîrziu preşedintele României se întreabă dacă avem un conflict între puterile statului. Eu cred că avem doar o golănie. Iar astăzi s-a făcut „pasul” decisiv. V.V.Ponta şi Klaus Iohannis au convenit ca Eugen Teodorovici să devină ministru al finanţelor publice . Bravos naţiune, halal revoluţie pe 16 noiembrie 2014. Citiți tot articolulGîndul de vineri, 27 martie 2015
Dvs ați înțeles ce-a vrut să spună Klaus Iohannis prin Discursul său de la Bilanțul SRI?
Marți, 24 martie 2015, a avut loc la sediul central al SRI ședința de bilanț pe 2014. Președintele nou ales, Klaus Iohannis, a participat întîia oară la un bilanț al SRI, prilej cu care a ținut un discurs. Dincolo de semnificația protocolară, participarea dă unui președinte posibilitatea de a-și expune opiniile sale despre SRI, despre Intelligence de la noi în general, și așteptările sale de la Serviciul secret respectiv. Timp de 10 ani, la ședințele de bilanț a fost prezent Traian Băsescu. Se înțelege că, mai ales în ultimii ani, Discursul său nu mai stîrnea interes, dat fiind că lucruri noi de la domnia sa nu ne putem aștepta. Altfel stau lucrurile cu Discursul lui Klaus Iohannis: Citiți tot articolulGîndul de joi, 26 martie 2015
Claudiu Florică și Dinu Pescariu au acționat în Afacere Microsoft ca ofițeri acoperiți?!
Am intervenit prin telefon la emisiunea lui Cătălin Striblea de la B1 Tv pentru o părere despre lobby-ul făcut de Klaus Iohannis în favoarea celei mai puternice firme austriece de jefuire a pădurilor Românești și în defavoarea industriei românești de mobilă. La un moment dat, intervenind și el prin telefon, dar în chestiunea Alro,Traian Băsescu a fost întrebat de Cătălin Striblea despre abuzul DNA constînd în clasarea acuzațiilor aduse celor care au inițiat Afacerea Microsoft: Claudiu Florică, Dinu Pescariu, Dragoș Stan. Traian Băsescu a răspuns prin a invoca o listă de persoane îmbogățite prin corupție, dar cărora nu li se întîmplă nimic: Remus Truică, Eugen Bejenariu, Claudiu Florică, Dinu Pescariu. Eu l-aș fi adăugat și pe Ovidiu Tender. Cum n-am mai fost timp să intervin și eu, n-am putut susține că Traian Băsescu mi-a confirmat bănuielile expuse în articolul din Evenimentul zilei, pus pe site-ul ziarului miercuri seara, la ora 20.00: Citiți tot articolulCum am fos eu în Biroul Oval
9. Un fel de Bumbeşti-Livezeni al Washingtonului
De fiecare dată avusesem parte de un alt peisaj. La prima vizită, Pennsylvania Avenue da în clocot de atîtea maşini. Era înainte de 11 septembrie 2001, cînd se putea circula prin faţa Casei Albe. A doua oară n-am mai văzut nici o maşină. Un soi de metereze mişcătoare blocau strada la ambele capete. Inşi cu pistoale mitraliere şedeau pregătiţi să ciuruiască pe rînd mai întîi cauciucurile şi, mai apoi, pe toţi pasagerii maşinii care ar fi avut fantezia de a sări peste metereze. Acum, la a treia vizită, Pennsylvania Avenue era un fel de Bumbeşti Livezeni al Washingtonului. Sprijinite de perforatoare ale dracului, excavatoare uriaşe, cu steguleţe fără rost la bord,depuneau eforturi serioase să transforme strada într-o groapă. Era o hărmălaie mai ceva ca la un bombardament NATO. Răcneam unul la altul ca să ne dăm seama că mai sîntem vii. Citiți tot articolulLenin dă cu mătura
1919. Poster propagandistic din primii ani ai Puterii sovietice:
Lenin mătură de pe Glob pe moanrhi, pe preoți și pe capitaliști.
Șapte zeci de ani mai tîrziu, măturații l-au măturat pe el! Citiți tot articolul
Cînd Che Guevara e rentabil în dolari! 10. Asta da dictatură! A ghidului!
10. Asta da dictatură! A ghidului!
Două dintre cele două călătorii le-am făcut sub conducerea unui ghid mai aparte. Chiar de la început, cînd microbuzul s-a pus în mişcare din faţa hotelului Havana Libre, respectivul a luat microfonul şi, după ce-a tuşit a verificare, ne-a spus-o răspicat. El e profesorul, iar noi suntem elevii! Dînd curs acestui Înalt Decret, de-a lungul celor două călătorii s-a desfătat din plin cu supuşenia noastră absolută, tipică tuturor călătorilor în străinătate. La statuia lui Carlos Manuel de Cespedes din Plaza de Armas (Piaţa Armelor), ne pune să silabisim plăcuţa bătută la baza monumentului. După care ne scoate la lecţie. Altfel spus, ne întreabă ce-am înţeles. Fireşte că n-am înţeles nimic, textul beneficiind doar de varianta în limba spaniolă. După ce-i ascultă pe vreo cîţiva dintre noi, inşi care, de regulă, într-un grup turistic sunt aleşi de ghid drept material didactic, respectivul găseşte prilejul să fie uluit. Citiți tot articolulRomânii- Înfrînţi şi uitaţi la Stalingrad
La Procesul mai mult decît absurd de la Judecătoria sectorului 1 (am chemat în instanţă, pentru pagube morale, pe un judecător de la Înalta Curte, Valentin Şelaru, fost şef de Secţie la Parchetul General, şi pe Codruţa Kovesi, şefa DNA, fost Procuror General al României), iau cu mine cartea Înfrînţi şi uitaţi. Românii în bătălia de la Stalingrad. Scrisă de Mihail Vasile-Ozum şi de Petre Otu, cartea a fost tipărită de mine la Editura Ion Cristoiu.
E una dintre cele treisprezece cărţi scoase de mine la această editură, cu care mă mîndresc, deşi a dat faliment.
Nu de alta, dar e prima carte după 23 august 1944 dedicată unui subiect interzis timp de decenii:
Prezenţa Armatei Române la legendara Bătălie de la Stalingrad. Citiți tot articolul
Hotel în iarnă
A nins întruna peste noapte. Pe asfalt s-a aşternut un strat de zăpadă de o palmă. Staţiunea s-a pierdut cu totul într-o tăcere infinită, ca după Apocalipsă. Pe dreapta, cum te duci, după vuiet bănui marea în iarnă. Pe stânga e lacul. De la popasul Histria răzbat sunete palide. Frunze îngălbenite de muzică. Pentru a ajunge la Hotel trebuie să treci de bariera cu bodyguarzi. Controlul a fost pus la cale de primărie. Primarul, un tînăr mafiot, s-a indignat că se fură din hotelurile staţiunii. Pentru a stopa jaful – a găsit de cuviinţă să argumenteze primarul – vom înfiinţa un post de control la intrarea în Staţiune. Evident, firma de Pază şi Protecţie e a primarului.
Hotelurile trebuie să plătească o taxă. Citiți tot articolul
Gîndul de miercuri, 25 martie 2015
