Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă

Gîndul de la ora 12

De ce e Traian Băsescu anti-rus pînă la isterie în aceste zile?

Anexarea Crimeii se dovedeşte a fi ceea ce istoricii numesc fapt împlinit. Fapt împlinit rămîne şi creşterea tensiunii între Occident şi Rusia pînă în pragul Războiului Rece. Ce va face Rusia în continuare? Iată o chestiune care, mai mult ca sigur, a fost întoarsă pe toate feţele în cancelariile lumii. Nu cred însă că răspunsul cerea prea multă bătaie de cap. Pînă şi un ageamiu într-ale politicii internaţionale îşi dă seama că un timp, destul de îndelungat, Rusia nu va face nici un pas mai departe. Anexarea Crimeii în vremuri de pace a fost un act prea din cale afară, prea îndrăzneţ, încît nici lui Vladimir Putin nu-i vine să creadă c-a îndeplinit un vis rusesc aşa de iute şi cu atît de puţine probleme. Citiți tot articolul

În 17 decembrie 1989, Ceauşescu i-a chemat pe membrii CPEx la ședință ca să afle trădătorii

Acuzarea CPEx-iştilor se bazează pe stenogramele celor două şedinţe din decembrie 1989. Aţi aflat amănunte despre aceste probe? Pot scrie o carte întreagă numai pe marginea unei probleme ridicate de acest proces. Un eseu filosofic. Pornesc de la piesa de rezistenţă a acestui proces – acea faimoasă stenogramă a şedinţei din 17 decembrie 1989. Bun. Trebuie să fac o paranteză. S-au scris volume întregi despre drama cuvîntului care nu poate sesiza nuanţele. Au scris Camil Petrescu, şi Stendhal, şi Bergson. Proust are nevoie de o pagină ca să sesizeze o nuanţă. Ce se spune în esenţă? Dacă spun: îl iubesc, asta nu înseamnă nimic. E un cuvînt abstract, spune Bergson. E un instrument al utilităţii. Nu poţi să sesizezi nuanţa sufletească. Sînt milioane de feluri de a iubi. Atunci Camil Petrescu foloseşte acea faimoasă comparaţie. Ca noi să înţelegem cum eroul său Ştefan Gheorghidiu îşi descoperă nevasta în înfăţişarea ei mizeră din punct de vedere moral. Citiți tot articolul

Peştera Nerja sau cum se împleteşte groaznicul cu plăcutul

Peştera Nerja, de lîngă localitatea cu același nume de pe Costa del Sol, e trecută în toate pliantele, albumele şi ghidurile destinate Spaniei. Lumea e plină de peşteri. Nu cred să existe ţară lipsită de vreo cîteva grote, dat fiind că peste tot, cu mii sau milioane de ani în urmă, apa, mai rău ca un şoricel, a prins să roadă scoarţa pe dedesubt. Peştera de la Nerja nu e singură pe lume. Oricît de aprig ar trudi pliantele s-o prezinte drept deţinătoarea celei mai groase coloane din lume, formată din fuziunea unei stalactite cu o stalagmită. Şi totuşi, spre deosebire de alte numeroase surate de pe planetă, inclusiv din ţara noastră, peştera de la Nerja aduce bănuţi cu duiumul. Asta în timp ce altele consumă bănuţi. Pentru a ajunge la această postură de invidiat, peştera Nerja a fost supusă unui intens proiect de civilizare. Citiți tot articolul

Lenuţa, care slăbea văzînd cu ochii, pentru că se gîndea altul la ea

Lenuţa Tăbăran din Vintileasa dinspre Munte mergea la un doctor din Bucureşti, specialist recomandat de o mătuşă, ca să vadă ce are. De cîtva timp începuse să slăbească, avea ameţeli şi, mai grav, trebuia să facă mari eforturi ca să-şi amintească ceva mai depărtat în timp. Maică-sa se temea să n-aibă cancer. Prietenele de la discotecă o linişteau însă, întrebînd-o dacă n-a făcut cumva fără prezervativ. Iar ea, prinzîndu-se de aluzia lor, răspundea că nu-i însărcinată, deoarece nu-i Fecioara Maria să rămînă gravidă din nimic. Cum nimeni nu-i dădea de capăt, apelase la vrăjitoarea Vişnica, fosta secretară cu propaganda şi cu ateismul la Comitetul judeţean de partid, acum acţionară principală la firma „Magia albă” din Floreşti. După ce o întrebase de toate, de crezuse că-i la interogatoriu, nu la tămăduitoare, Vişinica îi zisese că se gîndeşte la ea un băiat din depărtare, care o iubeşte de moarte şi că din cauza asta are ameţeli. Citiți tot articolul

A vrut Dej iniţial să fie mai de treabă cu chiaburii?

Pentru capitolul despre Stabilizare din Istoria literaturii proletcultiste am nevoie de Cuvîntarea ţinută de Gheorghiu Dej la Radio în după-amiaza lui 28 august 1947, trîmbiţată de Scînteia. În mod obişnuit, apelez la scannerul mobil. Şi chiar îl folosesc, amînînd printarea. Azi dimineaţă însă mi-a trecut prin cap o cale mai simplă. Să găsesc broşura şi s-o dau la xeroxat la Bibliotecă. Vreo cîteva zile la rînd, am căutat Cuvîntarea în Biblioteca de acasă. Primul volum al culegerii de articole şi discursuri ale lui Dej face un salt de la Raportul la Conferinţa Naţională a PCR din 1945 la Raportul la Congresul de înfiinţare a PMR. Cele două volume comuniste, Pentru o Românie democrată, se opresc la 1946. De cum ajung la BAR, după ce-mi las trenciul la garderobă (prilej de a asculta pamfletele garderobierei împotriva şefului ei direct), intru în sala cataloagelor clasor. Autorul se numeşte Gheorghe-Gheorghiu Dej. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 17

Cît de importante sunt alegerile locale din Franța pentru alegerile europarlamentare din România

Azi se desfășoară în Franța primul tur de scrutin al alegerilor locale. Ocupată cu isteria anti-rusească, promovată la noi de la cele mai înalte nivele, presa nu se preocupă de acest moment, deși ar trebui să fie atentă la rezultatele scrutinului. Nu numai pentru că e vorba de o țară europeană confruntată cu ascensiunea unui partid naționalist (Frontul Popular e creditat cu scor uriaș), dar și pentru că situația din Franța o amintește izbitor pe cea de la noi: O Putere de Stînga în declin se confruntă cu o Opoziție de Dreapta măcinată de interminabile războaie interne. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 12

Ciocoiul tot ciocoi! Dan Voiculescu promite mii de euro celor care-l ling în fund cu penița

Gogol îi scria lui Pușkin să-i trimită fapte absurde din Rusia pentru capodopera sa satirică Suflete moarte. Un Gogol al României postdecembriste n-ar avea nevoie de ajutorul amicilor pentru a strînge fapte în stare să alimenteze o capodoperă despre Absurdistanul numit România. E suficient să facă o revistă a presei în fiecare dimineață. Site-ul Reporter virtual ne oferă pe tavă, la cafea, această știre: Dan Voiculescu scrie! Mogulul media va lansa o carte intitulată “Uniunea Social Liberala – Ideea care l-a ingenuncheat pe Basescu Traian”. Mai întâi în format electronic, miercuri, 26 martie. „Este o carte document care nu se doreste a fi o critica la adresa actorilor politici sau o scoatere in evidenta a autorului”, scrie Dan Voiculescu pe blogul său. El își invită cititorii la un concurs de eseuri „referitoare la adversitatea mea politica fata de Traian Basescu, asumata public si transparent”. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 21

O nouă diversiune marca PSD: Mircea Diaconu

PSD, Partidul Stat, forţa conducătoare în România de azi, şi-a depus la BEC lista de candidaţi pentru europarlamentare. Ca să pară mai mulţi, Victor Ponta l-a luat cu el pe Gabriel Oprea şi pe Ăla Micu, zis şi Daniel Constantin. Pentru Victor Ponta, însoţirea de către cei doi muţi, a fost nu numai un prilej de a se da drept şeful unei Coaliţii formidabile, fapt care-l gîdilă straşnic, dar şi un prilej de zicere de unul singur. Cînd îl însoţea Crin Antonescu trebuia să-l asculte pe tovarăşul de alianţă. Acum, s-a ascultat doar pe el însuşi, spunînd printre altele: „Pot să vă garantez că doamnele şi domnii care ne vor reprezenta în Parlamentul European nu vor face cum am văzut în această săptămînă cu două doamne care s-au comportat şi se comportă, aşa, ca un fel de ţaţe europene, se ceartă între ele; amîndouă, sigur, creaţii, la propriu sau la figurat, ale domnului preşedinte Băsescu; (…) În rest, nu pot decît să spun că mă bucur că suntem toţi trei aici. E adevărat, ar fi fost şi mai bine să fim patru, împreună cu reprezentantul PNL, însă sincer urez candidaţilor liberali, îi urez succes lui Mircea Diaconu, care cred că ar fi un parlamentar european foarte bun pentru România, iar celorlaţi, care se ceartă între ei, să rămînă cu cearta şi cu scandalul din România, iar după 25 mai să nu mai exportăm niciodată în Parlament“. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 12

În chestiunea Ucrainei, Crin Antonescu repetă papagalicește clișeele Stăpînului de la Washinton sau clișeele subStăpînului Traian Băsescu?

Crin Antonescu a fost vineri seara invitatul Laurei Chiriac la Realitatea Tv. Asupra interviului am picat întîmplător, după ce butonasem posturile de știri străine începînd cu France 24 (pentru a vedea ce spune propaganda occidentală despre noul Război al Crimeii) și terminînd cu Russia Today (pentru a vedea ce spun rușii), și trecusem în zbor peste posturile băștinașe de știri, toate previzibile în neghiobia lor agitatorică. L-am urmărit pe Crin Antonescu din două motive:
  1. Ca să văd ce spune despre criza din Crimeea un politician care mă obișnuise pînă-n acel moment cu intervenții scutite de clișeele lătrătoare ale politicienilor noștri semidocți și pentru că sfătuitorii lor sînt analfabeți.
  2. Ca să întrevăd existența unei strategii a PNL în noua situație, de principal partid de Opoziție.
La amîndouă capitolele, dezamăgirea a fost imensă. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 22

EBA îi împarte pe fanii lui Traian Băsescu în două tabere dușmane

Despre războiul fratricid dintre partidele și partidulețele care alcătuiesc Dreapta sau, mă rog, partea anti-PSD a scenei politice, s-a mai scris. Eu însă voi scrie acum despre un nou război, ivit la orizont cu puțin timp în urmă, ca furtuna, și care, asemenea furtunii, se apropie de scena noastră politică, și așa zbuciumată, cu pași repezi: Războiul din interiorul a ceea ce ar fi Imperiul fanilor lui Traian Băsescu din presă și din societatea civilă. Acest război o are drept principală cauză pe Elena Băsescu. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 17

Ghinionul României: Nu i-a fost luată Crimeea

Într-un spectacol festiv la care România a fost prezentă sub întruchiparea lui Traian Băsescu, la Bruxelles s-a semnat partea politică a Acordului de asociere între UE şi Ucraina. În perioada cînd România voia să fie băgată-n seamă de UE, i se spunea de dimineaţă pînă seara: În UE o ţară intră doar dacă îndeplineşte anumite condiţii. Şi noi, ca să putem semna Acordul de asociere şi, mai apoi, ca să aderăm, ne-am apucat de uriaşul travaliu numit îndeplinirea condiţiilor pentru a fi băgaţi în seamă de UE. UE a semnat Acordul de asociere a Ucrainei la UE. Îndeplineşte Ucraina condiţiile minime – politice şi economice – pentru a beneficia de un asemenea moment? Nici vorbă. Citiți tot articolul

Văzînd că-i groasă rău, Victor Ponta s-a făcut antirus peste noapte

Văzînd că-i groasă rău, Victor Ponta s-a făcut antirus peste noapte

Una dintre burtierele propuse de Rareş Bogdan pentru ediţia de joi seara a emisiunii Jocuri de putere, de pe Realitatea Tv, suna cam aşa: Întrecerea: Cine e mai antirus. Dacă tehnica TV ar fi permis, titlul ar fi trebuit să fie acesta: O nouă întrecere socialistă: Cine e mai antirus dintre politicienii români. Din considerente de timp, n-am atacat chestiunea. Acum, la ora 12, cînd bate gongul primei ediţii a Gîndului de la ora..., nu regret c-am ratat dezbaterea. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 21

După Iurie Leancă, un alt străin intervine nepermis în ciorovăiala noastră internă: ambasadorul Ucrainei la București

Teofil Bauer, ambasadorul Ucrainei la București, numit de Ianukovici, trecut rapid de partea Poporului, cu o iuțeală pe care am întîlnit-o, în decembrie 1989, la ai noștri, a acordat un interviu României Libere, ziar tot mai anti-Rusia cu cît patronul Dan Adamescu are tot mai multe probleme cu legea. Invitat să comenteze ce așteaptă Ucraina de la România, excelența sa, euromaidanizat peste noapte, a zis: ”România a răspuns prompt tuturor aşteptărilor, inclusiv prin declaraţiile preşedintelui, prin reacţia Ministerului de Externe, prin poziţia Parlamentului, dar poate mai puţin din partea premierului” Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 17

E Ion Iovcev, directorul liceului cu predare în limba română din Tiraspol, un agent provocator al Moscovei?

Ora 16. Radio România Actualități difuzează unul dintre principalele jurnale de știri ale zilei. O intervenție în direct îmi atrage atenția că am mai auzit vocea cu pricina: E a lui Ion Iovcev, directorul liceului cu predare în limba română de la Tiraspol. Apelează la România să intervină pentru că românii din Transnistria sunt amenințați cu dispariția. Distinsul transnistrean a intervenit în ultimele zile la toate televiziunile de știri. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 12

Ce l-a apucat pe MRU? Stă prost cu nervii?!

Declarație făcută la Digi Tv, miercuri seara, de unul dintre invitați în cadrul unei dezbateri privind Criza Crimeea: ”Eu am să vă spun care a fost surprinderea mea în zilele când, în mod clar, Federaţia Rusă făcea paşi către această agresiune - pentru că e vorba de o agresiune, după toţi termenii, după toate regulile de definire ale dreptului internaţional. M-aş fi aşteptat ca România să-şi retragă ambasadorul de la Moscova. Este un gest care nu trebuie interpretat ideologic, ci este până la urmă un minim gest de protest pe care, diplomatic, îl iei ca atare în considerare. Îşi retrag Statele Unite ambasadorul, îşi retrage Canada ambasadorul, îşi retrage Cehia ambasadorul... E adevarat, nu este un gest al tuturor statelor din Uniunea Europeană, dar dacă eşti solidar tu, statul român - care a trecut printr-o dictatură, care înţelege ce înseamnă Federaţia Rusă, are şi o istorie legată de agresiuni ale Rusiei pe teritoriul său -, faci acest minim gest. Este un gest care te curăţă şi te aşază de o anumită parte a baricadei. ” Citiți tot articolul

Şi acest Dumnezeu, care era deprins să coboare din avioane, apare dintr-un nenorocit de tanc

Aţi văzut terorişti? Nu. Armata trăgea? Nu, n-am văzut. Ţi-am mai spus, în 22 decembrie am simţit în fiecare moment că, de fapt, revolta era şi-mpotriva mea. Asta-i culmea. Îmi erau străini cei care se revoltau. Cînd au început să tragă teroriştii, ce aţi crezut? De pe Ştefan cel Mare, de acasă, am auzit toată canonada de la Băneasa: eram convins că Ceauşescu se întoarce. Credeam că este vorba de revolta unor trupe, de nişte bătălii care se duc. Cînd vi s-a spulberat acest gînd? Cînd s-a dat filmul cu scena în care a fost omorît. Citiți tot articolul
1 214 215 216 217 218 224