Campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie începe vineri,10 mai, şi se încheie în 8 iunie. Campania în audiovizual se va încheia în 7 iunie

Cum să uit că-n 2009, Klaus Iohannis a fost prapurele electoral al lui Dan Voiculescu?!

Cum să uit că-n 2009, Klaus Iohannis a fost prapurele electoral al lui Dan Voiculescu?!

Bag seamă, deloc surprins, că mulți dintre intelectualii lui Băsescu, și-au găsit un nou idol - Klaus Iohannis. De felul meu n-am idoli printre cei vii, doar printre cei morți am cîțiva, fie și pentru că aceștia nu mă pot dezamăgi de acum încolo. Drept urmare,  pe unde pot - în Evz, la Realitatea Tv, pe cristoiublog.ro -  fără a contesta nevoia unei unificări a Dreptei și a unui candidat unic, dînd curs și naturii mele cîrtitoare, nu șovăi a pune la îndoială Cultul personalității lui Klaus Iohannis. Asta mi-a atras și-mi va atrage, sunt sigur, priviri chiorîșe, ba chiar și scuipături din partea celor care confundă presa cu chibițăreala electorală. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 12

Vasile Blaga scoate la vînzare PDL-ul lui Traian Băsescu

Luni a avut loc o nouă întîlnire dintre PNL și PDL din cadrul procesului de unificare a Dreptei. Alianței dintre cele două partide, o soluție proastă, după opinia mea, i se preferă o fuziune. Repet, fuziunea e cea mai bună soluție, atît pentru că formula alianțelor e uzată postdecembrist, cît și pentru că e nevoie de un partid puternic, nu neapărat de Dreapta, ci neapărat alternativă la PSD, care domină scena politică din 1990. Procesul declanșat surprinde printr-o ciudățenie. Liberalii, ca de obicei, supraevaluîndu-și forța, deși doar alierea cu PSD a făcut PNL un partid cît de cît, fac mofturi. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 19

Alianței PNL- PDL, Victor Ponta îi opune măreața Alianță PSD – Dan Diaconescu-Tomberon

Scrutinul europarlamentar a consemnat dispariția electorală a  PPDD - Partidul Bidon, creat de șmecherii din alte partide pentru a avea de unde să ia, pe un coș de făină și o sticlă de untdelemn, unul sau chiar doi parlamentari, dacă se adaugă la cos și o sticlă și cîteva ouă. Formațiunea care lua 14% în decembrie 2012,  a obținut acum doar 3,62%. Dan Diaconescu a încasat o lovitură de proporții pierzînd atît scrutinul europarlamentar, cît și pe cel parlamentar parțial. Dezastrul de europarlamentare a consfințit în plan electoral o realitate din plan politic: PPDD nu există. Nu se cunosc ședințe ale acestui partid, grupurile parlamentare sunt pe ducă, șefa formațiunii e o ilustră necunoscută. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 12

Din ciclul Să ne crucim la ce spune Victor Ponta! Azi: România e condusă de Forțe Oculte

Victor Ponta a dat duminică seara, la cererea sa expresă, un interviu în dublu exemplar celor două televiziuni huliganice ale Puterii: Antena 3 și România Tv. De ce s-a cerut Victor Ponta la cele două televiziuni? Pentru a declara public, în deplină conștiință, că tot ce s-a întîmplat din februarie 2014 pînă acum în România e Opera unor forțe oculte, care vor să împingă la Președinția României un om slab precum Klaus Iohannis, spre deosebire de el, Victor Ponta, care e un om puternic: Citiți tot articolul

Pentru că eram foarte sărac, Niculae Stoian, șeful Vieții studențești, mi-a cumpărat un costum

După cum se vede, faceţi gazete de mult. Cum aţi ajuns şef în presă în perioada comunistă? În timpul facultăţii – am făcut Facultatea de filosofie la Cluj –, prin anul II, era o subredacţie a gazetei „Viaţa studenţească“ la Cluj. Subredacţii erau în toate centrele universitare. „Viaţa studenţească“ devenise o revistă destul de bună sub conducerea lui Niculae Stoian, care recruta mereu studenţi. Şef de subredacţie era Grigore Zanc, un scriitor cu o carieră politică posdecembristă. El era în anul V. Aşa am început să colaborez la „Viaţa studenţească“. După ce el a plecat din fruntea subredacţiei, rămînînd asistent, am deveni eu şef. În perioada aceea, se plăteau studenţii cu jumătate de normă; era înainte de 1971. Eu am avut două posturi: unul la catedră şi altul la „Viaţa studenţească“. Iar la catedră ocupam din nou două posturi: unul la socialism ştiinţific şi altul la filosofie. Ducîndu-mă la Bucureşti să văd cum stau lucrurile la „Viaţa studenţească“, atmosfera de acolo nu mi-a plăcut. Era o atmosferă sufocantă, aşa, gazetărească. Eram, totuşi, universitar. Şi eram clujean. Ca spirit, eram format la Cluj. Da, acolo alesesem socialismul ştiinţific şi nu filosofia... Citiți tot articolul

Gheorghe Brătianu – combatant pe Frontul de Est

Istoricul și politicianul Gheorghe I. Brătianu, fiul lui Ionel Brătianu, a participat la Campania din Est. Mobilizat la 22 iunie 1941,  a trecu Prutul cu Divizia 7 infanterie. La 12 iulie 1941, a fost transferat la Corpul de Cavalerie, până la 30 noiembrie 1941, la Biroul 2 Informaţii-contrainformaţii, ca translator de limbă germană. În cadrul Corpului de Cavalerie, căpitanul Gheorghe Brătianu a participat la cucerirea Crimeii. Fotografia de combatant pe Frontul de Est a apărut în revista Tout Bucarest. Citiți tot articolul

Şi comuniştii români au depins de toanele Istoriei

Propaganda anticomunistă, înţelegînd prin asta producţiile postdecembriste poreclite şi cercetări, s-a străduit şi se străduieşte să-i înfăţişeze pe comunişti drept nişte fanatici ai urii de clasă, desfăşurînd în timp un program aflat aposteriori în personalitatea lor, ca un soft în măruntaiele unui calculator. Oricît ar părea de ciudat, o asemenea imagine, produs al ţelului propagandistic de a face praf şi pulbere Comunismul ca doctrină, şi nu Comunismul ca realitate anume geografică, economică şi istorică, se înscrie în elogierea comuniştilor. Comuniştii apar astfel ca nişte oameni ieşiţi din comun prin tăria de oţel a credinţei, prin consecvenţa fără cusur în urmărirea idealurilor sorbite din opera lui Lenin, Marx şi Engels. Imaginea asta idilică, în conflict cu esenţa comuniştilor, cea de politicieni, şi, ca politicieni, măcinaţi de ambiţia Puterii, cucerite şi păstrate, nu răspunde întrebării: Dacă e aşa, cum de socialismul real a avut atîtea cotituri şi răsturnări, perioade de îngheţ şi perioade de dezgheţ, toate justificate prin aceiaşi Lenin, Marx şi Engels? Citiți tot articolul

Un basm de adormit turiştii: Piaţa de Peşte din Marsilia

„Le Guide de Routard“, secţia Provence, susţine că „pe quai de Belge, la începutul lui Canabiere, în fiecare dimineaţă, de la ora 8, se instalează celebra piaţă de Peşte“. Ediţia pe care am cumpărat-o eu (chiar de la Marsilia) e datată 2013. Nici o suspiciune, aşadar, c-ar fi vorbit de o apariţie depăşită. Încredinţat că tot ce se scrie se mănîncă, m-am dus la faţa locului cîteva dimineţi la rînd. Piaţa de peşte nu era prea departe de hotelul meu. Cam la vreo 500-600 de metri. Porneam per pedes apostolorum pe la 9 dimineaţa. Străbăteam în pas energic cheiul Vechiului Port. Pe yahturi, trebăluiala era în toi. Unii spălau puntea cu furtunul. Alţii fixau mai bine drapelul. Pe lîngă mine treceau în sus şi-n jos, dînd din coate ritmic, practicanţi de jogging. Un sport la mare modă prin anii 70. Acum a cedat locul aerobicului, zbînţuitului la discoteci şi mersului pe bicicletă. Ca nişte mohicani, adepţii înrăiţi ai acestui sport de fiţe continuă să facă jogging. Îi întrec amatorii de ciclism. Citiți tot articolul

Scrisoare de acum 50 de ani

Poştaşul tocmai îi adusese o scrisoare care-i fusese trimisă acum cincizeci de ani de o mătuşă din celălalt colţ al ţării. Fusese scrisă şi pusă la poştă pe 23 august 1944, după-amiaza, în timp ce Mareşalul se afla la Palat, dar nu-l închiseseră încă în fişet. Nu conţinea nimic deosebit. Mătuşa era fată bătrînă. Făcuse pensionul de fete, unde taică-său, colonel într-un regiment de dincolo de Carpaţi, ţinuse morţiş să ajungă, fusese un timp îndrăgostită de un locotenent, fără ca acesta să ştie, refuzase cererea în căsătorie din partea unui negustor; fire romantică, îşi zisese că poezia nu se împacă deloc cu negustoria. În după-amiaza lui 23 august 1944, cînd Mareşalul îi explica Regelui de ce nu poate semna Armistiţiul imediat, mătuşa şedea pe veranda căsuţei sale din marginea Craiovei, cu o carte de versuri deschisă în poale şi nu se gîndea la nimic. Citiți tot articolul

Gîndul de duminică după-amiază

Cine din PNL are curaj să se ridice împotriva Complotului Ludovic Orban - Klaus Iohannis?

Renunțarea publică a lui Crin Antonescu la postura de candidat PNL pentru prezidențiale și la postul de președinte interimar face caduc tandemul Klaus Iohannis, președinte PNL - Crin Antonescu, candidat la Președinție. Cel care a jucat incorect e chiar Neamțul Klaus Iohannis, ceea ce-mi confirmă suspiciunile, arătate în 2009, cînd Dan Voiculescu făcuse din el colegul de păpușărie al lui Mihai Gâdea. Luni, după scrutin, pentru a-i tăia lui Crin Antonescu orice gînd de a candida la șefia PNL, Klaus Iohannis și-a trimis demisia prin fax, evident, după ce s-a îngrijit s-o spună presei. În aceste condiții, concurenți la șefia PNL sunt Klaus Iohannis și Ioan Ghișe. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 12

Prin ce l-ar putea învinge PSD pe Klaus Iohannis în cursa prezidențială?

Mai mult decît previzibila candidatură a lui Klaus Iohannis la prezidențiale din partea Dreptei a stîrnit în mai toată presa un freamăt ca de codri prin care trece, vesel, vîntul de primăvară. Cum se întîmplă în latinitatea noastră din Balcani, Klaus Iohannis e deja idolul imensei majorități a jurnaliștilor, dar mai ales a jurnalistelor. Dacă una dintre ele ar fi Zița a lui Caragiale, mai mult ca sigur i-ar cere lui Jupîn Dumitrache  permisiunea de a se mărita cu neamțul. Iar Jupîn Dumitrache al gazetărițelor noastre s-ar învoi imediat, deoarece Klaus Iohannis e ”de-al nostru”. Citiți tot articolul

Gîndul de Breaking news

E în plină desfășurare Operațiunea: Un obiectiv de interes național - Iohannis președinte!

Crin Antonescu a produs surpriza sezonului sîmbătă, 31 mai 2014, convocînd intempestiv o conferință de presă pentru a anunța că nu mai candidează la președinția României. Din punct de vedere omenesc, acum, în viteză, nu putem decît să reamintim c-am scris despre jocul la ruleta rusească îndrăgit de Crin Antonescu. Iată că și-a jucat, prin pariul nesăbuit cu 20%, destinul de om politic. Din punct de vedere politic, decizia nu mă miră. Dacă n-a fost șantajat, Crin Antonescu va fi realizat poate că se confruntă cu Operațiunea Un obiectiv național - Iohannis președinte! Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 12

Ioan Ghișe - Tîmpenia care-și ridică fustele pentru a-și arăta fundul

Cînd Crin Antonescu a pus pariul de ruletă rusească numit pragul de 20%, am  tresărit imediat scriind că, în fine, dușmanilor săi din politică li s-a dat cheia de la demisia liderului PNL. Demisia - scriam - înseamnă pentru PNL dezastrul numit deschiderea succesiunii. Cam la toate partidele, cînd Liderul demisionează sau moare, începe automat bătălia pentru a-i lua locul. La PNL, acest proces capătă însă accente ieșite din comun. PNL a obținut 14%. Scor bun după opinia mea. Crin Antonescu și-a dat demisia. Prin asta, în PNL s-a deschis succesiunea. Și prin asta, dezastrul. Nu cel al bătăliei pentru șefie. Acesta e floare la ureche pe lîngă un alt dezastru provocat de deschiderea succesiunii. Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 12

Va reuși Traian Băsescu să nu ia în seamă provocările lui Victor Ponta?

Noua construcție de Dreapta va echilibra scena politică - a declarat joi Klaus Iohannis. De regulă, zicerile politicienilor sunt roase de cancerul intențiilor electorale. În cazul declarației lui Klaus Iohannis, putem vorbi de o spusă de analist. Într-adevăr, dacă se realizează noua construcție, evident, sub forma unui nou partid și nu sub cea - obosită -  a unei alianțe, întîia oară după decembrie 1989 se făuresc premisele unui echilibru pe termen lung al scenei noastre politice. Dacă PMP devine și el mai acătării, atunci am putea avea două formațiuni mari de o parte și de alta a scenei noastre politice și un partid balama. Citiți tot articolul

Gîndul de Breaking news

Credeți că Victor Ponta va ajunge să spună că de fapt el s-a căsătorit, în 2007, cu Angela Merkel și nu cu Daciana  Sârbu?

După ce-a reușit să-și dea cu tesla în cojones (dacă le-o avea) comandînd ca fiecare secție de vot să-i dea lui Mircea Diaconu 50 de voturi din partea PSD, c-a trebuit, la un moment dat, după 19, să  se pună ștampila de două ori pe 200 000 de buletine, Victor Ponta a apărut în public la un parastas al TSD. Prilej pentru iresponsabilul vesel de a face următoarea Declarație: ”Eu am fost de două ori la vot, la prezidenţiale, în ultimii zece ani vorbesc. Sigur, am fost din '90 încoace. În '90 am fost şi am votat cu domnul Raţiu. N-a câştigat. În '92 am votat cu domnul Constantinescu, n-a câştigat. În '96 am votat cu domnul Constantinescu, a câştigat.  Citiți tot articolul

Gîndul de la ora 12

A lucrat-o Traian Băsescu pe Elena Udrea?

— O apăraţi pe Elena Udrea, îmi spune, cu o undă de reproş, o doamnă întîlnită la bibliotecă. — Nu, n-o apăr pe Elena Udrea. Apăr, aşa cum am făcut-o întreaga viaţă de ziarist, victima lucrăturilor pe faţă. Am mers mai departe. Pentru cititorii acestui blog trebuie să mă explic însă. Să mă explic. Era în octombrie 2005. Traian Băsescu devenise rapid cel mai puternic om din România post-decembristă. Presă, public, structuri îi şedeau la picioare, fie din admiraţie, fie din slugărnicie. La dreapta sa era Elena Udrea. Citiți tot articolul
1 279 280 281 282 283 302