După România educată și România climatizată, se prefigurează un nou Proiect de țară: Schimbarea becurilor (Ion Cristoiu)

Ioan Păun Otiman și Horia Colan

Sunt în biroul din Calea Victoriei rezervat Secretarului general al Academiei. În anii mei de studenţie şi ceva mai târziu, Politehnica bucureşteană se dovedea ambiţioasă în a-i furniza titularii: Mitu Dumitrescu, Radu Voinea, mai apoi Andrei Ţugulea. Citiți tot articolul

Incursiuni prin Memorie

Kissinger - gânditorul, arhitectul diplomatic, constructorul
Abia se mutase, cu servietă cu tot, din clădirea Casei Albe - consilierul pentru securitate naţională acolo este ţinut, lângă Biroul Oval - în cabinetul Departamentului de Stat. Henry Kissinger prelua postul de Secretar... Citiți tot articolul

Incursiuni prin Memorie

Barbu Călinescu: Ținem aproape... Mă simt descoperit în faţa acestei situaţii,aşa cum este ea relatată ca scenă de familie. Adolescentul din acele zile primea din partea tatălui explicaţii în legătură cu fotografia... Citiți tot articolul

Incursiuni prin Memorie

Alvin Toffler: Magicianul Unii grăbiți l-ar fi putut compara cu cititori în stele spre care priveşti cu speranţa că te ia de mână şi te îndreaptă spre poarta lumii care ne aşteaptă. Devenea treptat mai citat decât felurite nume ale con­temporaneităţii. Ştiutor în toate şi capabil să desfacă firul în patru când e vorba de ce stă după colţ în aşteptarea noastră a novicilor de toată ziua. Eclatant ca preocupări, magician în rostirea gândurilor în formula­rea prognozelor. Citiți tot articolul

Incursiuni prin memorie

Seamănă cu Petru Comarnescu, aşa cum îl ştiam de la Dalles, vorbindu-ne despre gotic şi baroc. Uscăţiv, păr alb, început de calviţie, doar vârsta e alta. Lipsesc, prin urmare, gesturile acelea prin care urma să înţelegi cum catedralele Evului Mediu au fost gândite să spargă cerul. Adolfo Bioy Casares doreşte parcă să te aducă spre el, să-i fii aproa­pe, de aici şi o anume adunare către sine şi în sine, de aici, absenţa a tot ceea ce ţi-ar putea desprinde privirea de chipul său obosit şi de vor­bele sale molatice. Întrebările provoacă o confesiune, divizată în segmente, fiecare cu­sută cu acul de poveste al scriitorului. Citiți tot articolul

Incursiuni prin memorie

Un român cu baghetă fermecată: Foster Ne-am cunoscut la Helsinki. Îl știam după nume de pe la mijlocul anilor ‘70. Lucram la Radioteleviziune și urmăream cu interes Festivalul Enescu iar cu amicii de la Muzical comentam noutățile. Laurence Foster revenise în țara natală ca dirijor asistent la Filarmonica din Los Angeles al maestrului Zubin Mehta. Avea să revină adesea iar la sfârșitul anilor ‘90 se manifesta ca director artistic al Festivalului International George Enescu. Era născut în 1941 -mai mic decât mine! - la Los Angeles, unde părinții, evrei din Iași, se stabiliseră în atmosfera încărcată a momentului. Citiți tot articolul
1 2 3

A apărut „1990- Ce se ascunde dincolo de evenimentele din 13,14 și 15 iunie? ”. Primul volum din seria Ion Cristoiu – istoricul clipei, 1990 – 1996

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog