Dispariția fizică, pe care noi o numim „moarte”, presupune existența vieții. (Re)Învierea pe care ne-o aduce fiecare primăvară presupune moartea. Dar ce presupune nașterea, acel fenomen dătător de viață care… Citiți tot articolul →

„De la fiecare după capacități, fiecăruia după necesități”. Nu a trecut prea mult de când se scanda această lozincă, în fond nobilă, dar niciodată aplicată, întrucât oamenii o fac… imposibilă.… Citiți tot articolul →

Parcă niciodată planeta-mamă nu a fost mai bombardată ca în ultima perioadă cu chimicale care „dezinfectează”. Am (dez)infectat aerul, solul, străzile, parcurile, clădirile, obiectele, flora și fauna. Practic, tot ce ne-a ieșit în cale a fost supus unei astfel de proceduri, înainte de a fi atins de mâinile noastre – se înțelege – la fel de dezinfectate. Nu știu ce reprezintă dezinfecția și dezinfectanții pentru experții de ocazie, apăruți ca ciupercile după ploaie, dar pentru specialiștii în igienă și boli infecțioase au, cu siguranță, altă semnificație. Să încercăm s-o aflăm. Citiți tot articolul →

Cineva, foarte drag mie, m-a supus unei neașteptate provocări. Mi-a scris: „Sper ca mâine să citim un articol al tău dedicat zilei României. Unul care să meargă la sufletul românilor.” Tocmai eu, care am oroare de festivități și nu-mi sărbătoresc nici măcar ziua de naștere?! Am reacționat cât se poate de prompt: „Sigur n-am s-o fac. Ce-aș mai putea spune frumos despre o țară în care se petrec atâtea lucruri triste și neplăcute, în care respectul față de popor și semeni se reduce pe zi ce trece, în care nu pare să-i mai pese nimănui de sănătate și boală, de educație și bun-simț…” Citiți tot articolul →

În timp ce scriam articolul anterior despre măști mi-au revenit în minte niște evenimente mai vechi legate de țara natală și, deși fac parte din trecutul imuabil, am decis să le evoc, cu toate că au ajuns să-mi pară mie însămi neverosimile, atât de absurde sunt. În urmă cu opt, nouă ani am participat la o conferință pe plan național (în Austria) cu un referat despre situația tuberculozei în România. Prin prezentarea mea intenționam să le explic colegilor de aici din ce motive mai toate cazurile de tuberculoză multirezistentă veneau din România (pe locul doi se afla Ucraina și apoi veneau alte câteva state ale Federației Ruse). Reamintesc: În UE, costurile totale – directe și indirecte – ale terapiei unei tuberculoze (TB) simple (cu bacterii sensibile la medicamente), sunt în jur de 10.000 de euro. Citiți tot articolul →

Una dintre căile prin care germenii pătrund (mai bine zis sunt introduși) în organism este cea aeriană. Întrucât nu ne putem lipsi de aer, am inventat o mică stavilă în calea lor, și anume măștile. Cum era de așteptat, pandemia a polarizat populația și în funcție de acest aspect. La extreme există adepții portului lipsit de orice discernământ – la nevoie și în somn – și, firește, oponenții acestora, cei care fie nu cred în virus, fie sunt de părere că masca nu e bună la nimic. Citiți tot articolul →

La începutul anilor '80, pe când omenirea se afla în pragul confruntării cu o pandemie de proporții, care continuă și astăzi, eram studentă în primii ani la medicină. Nu mi-a trecut pe la ureche nimic din știrile externe inițiale, încărcate de stupoare, apoi de tot mai multă neliniște și tumult despre cazuri ciudate de îmbolnăvire a unor persoane tinere și fără probleme de sănătate în antecedente, raportate în SUA. Se vorbea de boli grave cauzate de germeni, în fond inofensivi, dar care se însoțeau cu sau conduceau la distrugerea imunității organismului, precum și de o formă rară de cancer, ambele tipuri de îmbolnăviri soldându-se cu decesul la mai puțin de doi ani de la punerea diagnosticului. Citiți tot articolul →

Unul dintre cititorii articolului anterior a comentat astfel: „Cum a supraviețuit omenirea atâtea mii de ani fără toate aceste măsuri de igienă duse la extrem? De ce nu am moștenit în codul genetic deprinderea de a nu duce mâna la față, dacă e o măsură absolut obligatorie supraviețuirii ca specie?” Comentariul mi s-a părut excelent, motiv pentru care am decis să-i dedic actualul articol. Pe scurt, răspunsul ar suna astfel: Măsurile – cu adevărat exagerate – de igienă sunt prețul pe care omenirea îl plătește astăzi pentru comoditatea dusă la extrem. Pentru ruperea de natură, pe care o numim civilizație. Natura nu ne-a introdus astfel de deprinderi în codul genetic, pentru că nu erau necesare, atunci când am apărut pe lume. Louis Pasteur spunea: „Natura e cel mai bun medic: vindecă trei din patru boli și nu-și vorbește de rău colegii.” Citiți tot articolul →

Acest articol nu are ca scop amplificarea panicii în fața germenilor – care ne însoțesc la tot pasul și fără de care nu am putea exista –, ci dimpotrivă, încearcă prin explicații și exemplificări să reducă teama și să facă posibil un comportament rațional, bazat pe înțelegere. Fiindcă numai cine își cunoaște bine „dușmanii” poate să se apere și să acționeze corect. De câte ori vom fi auzit, din februarie și până acum, aceste îndemnuri? Să ne spălăm – bine – pe mâini, să purtăm masca de protecție și să păstrăm distanța… Aici unii o recomandă pe cea socială, alții pe cea fizică, se înțelege, însă, ce se dorește de la noi. Oare așa să fie? Citiți tot articolul →

„Crede și nu cerceta”, un lucru cât se poate de firesc pentru toți cei care descoperă și urmează apoi cu smerenie și sfințenie drumul spre lăcașurile de cult de tot felul. La polul opus se situează aceia care, dorind la rândul lor să creadă, vor ca mai întâi să cerceteze. Între cele două „tabere” se interpun o mulțime de alte convingeri, presupuneri, temeri și scepticisme, a căror manifestare ia amploare ori de câte ori se prefigurează un eveniment inedit, unul care amenință să perturbe echilibrul și așa precar al colectivității. Citiți tot articolul →

Fără pretenția de exhaustivitate – un lucru de domeniul imposibilului în condițiile actuale –, acest articol încearcă să facă puțină lumină în hățișul incredibil de opinii exprimate și publicate din martie și până acum de experți din mai multe țări de pe mapamond referitor la rolul și poziția copiilor în contextul actualei pandemii de Covid-19. De ce m-am oprit tocmai la copii? Fiindcă aici mi se pare că am cam exagerat, atât cu presupunerile, cât și cu măsurile adoptate, care par să nu se verifice pe deplin, ba mai mult, să conducă la pagube colaterale greu de controlat mai târziu. Citiți tot articolul →

Pentru Marin Preda viața era ca o pradă asupra căreia trebuie să te repezi, cu care e musai să te confrunți, să-i smulgi puțin câte puțin din secrete, să încerci s-o supui și să învingi piedicile pe care ți le pune în cale, să ajungi într-un final să te bucuri de reușită. A ta asupra vieții. Dar era și un prilej de cunoaștere și de conviețuire. De coabitare cu viața, oricât de paradoxal ar suna. A răspunde provocărilor vieții nu înseamnă a îngenunchea viața, ci a încheia un bun și profitabil compromis. Citiți tot articolul →

Încă din secolul al XIV-lea, atunci când ciuma – moartea neagră – a decimat o treime din populația Europei (nu vom afla niciodată cifrele exacte, așa cum le aflăm astăzi oriunde pe mapamond și aproape în timp real), iar locuitorii Dubrovnikului au încercat să se ferească de molimă ascunzându-se și instaurând carantina, am învățat să recurgem la acest mijloc ori de câte ori suntem „atacați” de invadatori microscopici, cu care nu ne putem lupta față în față, ca pe front. Citiți tot articolul →

Până acum, că a vrut sau nu, a aflat fiecare dintre noi ce este o pandemie. Din februarie, nu a trecut o zi fără a se face uz de acest termen pe toate canalele informative și nu numai. Chiar dacă nu cunoaștem cu toții pe dinafară definiția din dicționar, știm că cei care folosesc cuvântul se referă la boala ajunsă în fruntea tuturor clasamentelor de popularitate – COVID-19, o boală cauzată de un virus cu nume complicat, dar pe care-l putem rosti și în somn: SARS-CoV-2. Citiți tot articolul →

Cândva, un medic pe nume Billroth spunea: „Igiena nu este totul, dar fără igienă totul e nimic”. Medicul respectiv era chirurg și se pare că înțelesese destul de devreme (secolul al XIX-lea) faptul că, oricât de talentat e doctorul și oricât de reușită e operația, respectarea regulilor de igienă este un imperativ, dacă dorim ca într-un final pacientul să… nu moară. Altfel ne trezim cu intruși microscopici, precum bacteriile sau virusurile, care profită de calea de acces reprezentată de plaga operatorie și tot efortul chirurgului va fi fost de prisos. Citiți tot articolul →

(Text de Steliana Huhulescu - medic la Direcția de Sănătate Publică din Viena) În 24 martie 1882 Robert Koch descoperea o bacterie – un bacil – drept cauza bolii sărăciei, tuberculoza. Acel bacil îi poartă numele: bacilul Koch. Boala se transmite pe calea aerului și se manifestă de multe ori ca o gripă. De atunci s-a declanșat războiul împotriva acelor bacterii care făceau ca plămânul să arate ca mâncat de molii, iar bolnavii să-și piardă și ultima fibră de carne... Citiți tot articolul →