Președinta Senatului, Anca Dragu: „Nu cred că vom trece la acest paşaport Covid-19. Personal, nu susţin un asemenea demers”.

Arhiva Afectivă. Cheți și Esmeralda, reclamate la unu unu doi

După ce plecară cuscrii, Remus apucă toarta găletușei cu murături și o ridică puțin deasupra mesei. Cine știe de ce făcu el gestul ăsta? Poate spera că găletușa va pluti în spațiul bucătăriei? Sau mai știi, poate se aștepta să audă vreun zornăit? Phiuuu, zornăitul norocului! Ia te uită cum vor începe să pice una după alta fise de un leu! Ba și de trei lei! Și dacă ar pica numa fise de cincizeci de bani, tot ar fi ceva. Remus visa cu ochii deschiși și zburda cu gândul la anii copilăriei.

Două chifle cumpăram cu cinezăci dhe bani când eram pă clasa doua! Sau un plic cu timbru, un creion, sau douaă peniță. Dă-le ‘ncolo de peniță.
Prima din clasă care o avut stilou, când eram p-a cincea, o fost Floarea Talion.
Acuma, io cum să-i spun ei ce am aflat de la bunu Valer Miheț? Să mărg la ea? N-am pricină.

Numa când lucra la dispensar mai meream. Când m-am tăiat într-on fer rujinit m-o trimis Raveca la ea. Doctorul nu era în cabinet, da Floarea da. Mi-o curățât rana, o dat cu tăt feliu dhe ioduri șî prafuri, m-o legat cu tifon. Dhe atunși or trăcut zăci dhe ani. Pioniera fruntașă Floarea Talion șî mai p-ormă asistenta la dispensar, să înrudhește, după cum am înțălesu dhe la bunu Valer, nu doar cu Raveca nevastă-mea, da șî cu ăla a lui Faur care, în 1916, rechizîțona cai și căruță, șî cu ălălant Faur care în 45-46 hingherea gospodarii satului să să înscrie în ceapeuri, la întovărășiri și alte helea.

Cum să mă duc așe ― „zâua bună, n-am ce face”, la ea ca să-i zâc ce?
Frământările lui Remus fură curmate de intrarea Vetuței.
― Am fost cu tata Simion și mama Leontina într-o preumblare, până aproape de casa lu Floarea.
― Care Floarea?
― Floarea lu Dobre! Ce? Nu mai știi care ni-s vecinii?
― Ie dară, cum de nu…
― Iar arăți, măi tată, că în zâua aia când ai picat pă jos în târnaț. Ce-i cu tine? Băuși mai mult fără să mânci, ia spune?
― Chiar nu băui la masa asta, chiar nu.
― Avem și noi odată o sărbătoare și tu nu vrei sa cinstești cu noi? Io nu admit! No, cine te-o supărat de nu ai vinit să cinstești cu noi? Șezuși tătă după masa-n pimniță, să poathe una că asta?
― Simion o vrut…
― Lasă-l pe el că ce-o vrut! Ai loat vădruța me cu margarethe, ai coborât în beci și dus ai fost! Să nu creadă lumea mai știu io ce, am pus tăthe plăcile ce le aveam aci pă bufet. Ascultau plăcile și să uitau la șthiri din lume la teveu. Mai mult să uitau la hărmălăile dhe pân America, Rusia, mai știu io dhi pă unde.
― Dacă muzîca merea pă plăci dhe une știai tu că-s filmări din Rusia, or din America?
― Cum dhe une? Pă nu scria într-una cu galbăn pă roșu în marjinea ecranului? Nici nu trăbă să asculți! Nu-i vreme de perdut! Ba chiar îi mai fain, citești acolo ce-i în lume, șî-l asculți pă Fărcaș or pă Tiberiu Ceia.
― Vetuța, tu când ai văzut-o ultima oară pă Floarea Talion?
― Io nu vorbesc cu ie.
― Nu asta te ‘ntrebai. Spune, când ai văzt-o mai dincoace?
― Acu-i anu.
― Unde?
― La sere. Acolo lucră ea. Di ce-ț trăbă ‘mnetale informațîi dhespre ea?
― Iacă.. o fost… sau îi.. cum să zâc…

Cheți sări de pe pervaz pe laviță. De acolo, privind-o pe Vetuța, înclină capul roti ușor urechile și spuse:
― Draguțo, taică-tu tocmai a aflat niște adevăruri neplăcute, cum să spun, jenante, și ar vrea să afle mai mult. Pe de altă parte, mi-am permis să spun lucrurilor pe nume fiindcă, iată, trăim momentul dezvăluirilor. Ai în familie, stimată Vetuța Cloambă, măritată Miheț, rubedenii care sunt urmașii unor mizerabili. Asta este trista realitate. De unde era să ai tu vreo idee despre toate astea? De la Raveca? Ha, ha! Nici ea nu știe totul. De la Floarea Talion? Păi de ce stă ea în pustietate? De drag? Pe ea o făcură neamurile țap ispășitor. Ce vină are un copil? Oricum era privită cu ochi răi, și de unii și de alții, din pricina relelor ălor dinainte de-a să naște ea. Avea de ales?

Esmeralda ieși pe scara cotețului și continuă cotcodăcind cât să audă toată ograda:
― Bine le zice Cheți! Oamenii, nici în ziua de azi, nu știu pe cine sa urască, pe cine sa iubească. Vine un război, unii se dau cu dușmanul, alții se fac partizani. Se termină un război, începe altul. Unii se dau cu armata prădătoare, alții cu cea liberatoare. Unii mor pe front, devin eroi, alții stau acasă și scriu poezii patriotice. Apoi iarăși, bat palma cu puternicii zilei, mazilindu-i pe foștii puternici ai zilei.

Eu cresc cinșpe pui deodată, dar nu aș porni război cu rațele sau cu gâștele numa fiindcă am clocit ouăle lor.
― Mai rar o cloță așa concisă că tine, o complimentă Cheți pe Esmeralda care se întoarse în cuibar.

Remus, rezemat de aragaz, sta împietrit cu ochii la scaunul de pe care Cheți dispăruse în curte.
Vetuța nu-și pierdu cumpătul și butona de zor formând unu-unu-doi. Într-un târziu apelul ei a fost preluat.
― Aici serviciul de urgențe. Cu ce vă putem ajuta?
― Alo! Mă auziți?
― Da, vă ascultăm.
― Doamnă, e caz urgent.
― De unde ne apelați?
― Salcâmu Mic, vale.
― Există drum de acces?
― Nu prea. Poathe veniți cu helicopteru.
― Ce urgență semnalați ?
― Mâța noastă ș-o găină ouătoare discută, bat câmpii. E o molimă ! Dacă or începe să ia cuvântul tăthe animalele satului undhe ajunjem?

La capătul celălalt se auzi : biiiip, biiiip, biiiip…


Celelalte episoade le puteți găsi aici:


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii