Un ignorant cu papillon, pe care o industrie de făcut bani și sclipici cum este Hollywood l-a ridicat deasupra altora, a vorbit zilele acestea despre „ura” pe care o resimte el doar gândindu-se la două guverne care au o altă agendă decât cea globalistă. Actorul american George Clooney a mărturisit de curând, luându-i pe alții ca martori „cât de multă ură şi furie resimţim cu toţii în acest moment al istoriei noastre, în întreaga lume”, cu referire directă spre regimurile „populiste” din Brazilia (președinte Jair Bolsonaro) și Ungaria (premierul Viktor Orbán). Citiți tot articolul →

Animație mare în preajma sărbătorilor. Mare alergătură, zbatere, emoții. Era. Acum, nici vorbă de așa ceva. Astăzi "orice forfotă" ar aduce pe dată sirena poliței, cu poliție cu tot. Ei bine, nu chiar toată poliția, ci numai cea semnalată la 112 de vreun denunțător silitor. Sau anunțată de vreun jandarm stradal prin stație: veniți, veniți degrabă, cu echipaj, cu mascați, cu scutieri, cu ce știți, deoarece în strada...în piața...în scuarul... în holul...pe scara...sub balconul... în pivnița... în cămara... în fine, într- unul din locurile astea - E FORFOTĂ ! Citiți tot articolul →

Vi se pare hazardată sau prea puțin probabilă ipoteza de lucru pe care a avansat-o Ion Cristoiu și anume că, pe 7 decembrie, pseudo-președintele Klaus Iohannis va dicta instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul scumpei noastre patrii? Mie unul, categoric nu! Și am suficiente motive să fac asta. Să luăm lucrurile pas cu pas, vorba clasicului în viață. Unu la mână, pe 6 decembrie orele 21, se încheie procesul de votare. Citiți tot articolul →

„Asistenţii sociali şi agenţii imobiliari sunt cei mai urâţi. Unii iau copiii din familii, ceilalţi îţi iau banii. Aşa gândeşte lumea pe aici”. Am citat vorbele vechi, de mai bine de 18 ani, ale managerului responsabil cu pregătirea intensivă a primilor cinci asistenţi sociali români, proaspeţi angajaţi ai unui County Council din Anglia de est. În Londra, de pildă, străzi întregi în zone centrale, istorice sau în cele mai bune zone rezidenţiale, au fost cumpărate de oligarhi ruşi şi şeici din state arabe. Totul cu acte în regulă, fără comiterea de infracţiuni, întrucât toate procedurile de vânzare-cumpărare sunt gestionate de avocaţii unor firme londoneze de mare reputaţie şi clasă. Citiți tot articolul →

În urmă cu vreo 20 de ani circula un banc cu serviciul meteo din SUA și indienii. Serviciul meteo anunța o iarnă grea bazându-se pe faptul că indienii fac provizii mari de lemne, iar aceștia făceau provizii neobișnuite de lemne,  pentru că la meteo se anunța o iarnă grea. Circularitate de un comic garantat. Azi facem același lucru când ne uităm la televizor și deducem că e criză fiindcă s-au golit rafturile de hârtie igienică. Citiți tot articolul →

Cam astfel se construiește România azi. O prăpastie tot mai mare între români. Unii au noroc, alții sunt ticăloși, alții sunt pur și simplu executanți. Toți se bat în sloganuri din ce în ce mai nesimțite, goale de conținut, considerând că toți românii sunt pe aceeași frecvență cu Iohannis sau Anisie. În campanii avem tot felul de planuri, toate optimiste, pline de certitudini care, cu ajutorul presei, propagă o stare de euforie bună tocmai de a ne influența să-i votăm. După care vine realitatea, iese la iveală că și aceasta a fost o campanie electorală, o campanie făcută pentru a se legitima pe încă câțiva ani. Citiți tot articolul →

În Italia se discută apăsat despre „justiția togilor roșii”, iar la noi, despre „justiția buzelor roșii”, vorba unui avocat septuagenar, un personaj hâtru, deloc misogin. Nu întâmplător, Ministerul Justiției de la București este denumit de către cârcotași... Ministerul Fustiției. * Mihai Șerban scrie în cartea sa manifest că „justiția este aparatul represiv prin excelență, fiind, de fapt, ciomagul totalitarismului ideologic dominant și călăul rebelilor nesupuși. Autoritatea supremă în fața celor care nu compun rândurile clasei dominante, justiția este garantul și gardianul ultimei granițe împotriva celor buni și drepți. Citiți tot articolul →

București, 1965. Ușa se trântește zăngănindu-și cele patru geamuri. Un elev în uniformă, fără palton, doar cu un fular de lână în jurul gâtului iese în fugă, dispărând apoi pe intrarea alăturată ce duce la coridorul internatului. Un fragment de chit, desprins din gemulețul de sus, cade pe prag. După zloata și frigul dușmănos de afară, lumina difuză din cantină pare atât de pașnică. Căldura celor două sobe de teracotă, ce tronează în mijlocul peretelui lung, opus zidului ferestrelor ce dau spre curte, îmbie la moțăială. Citiți tot articolul →

Motto: „Ca visul unei umbre și umbra unui vis” - Mihai Eminescu Precum marile orașe ale lumii și ale istoriei, unde tot ce era mai important ca eveniment gravita în jurul arenelor, tot așa și Breaza are de puțin un asemenea amfiteatru. Rememorez, cu mare emoție, drumul făcut la june condeier la arena de la Olympia, Grecia, locul unde se aprindea flacăra jocurilor cu ajutorul razelor solare concentrate într-o oglindă parabolică. Câteva secole mai târziu, Roma antică a avut Colosseum, numit Amfiteatrul Flavian, după numele dinastiei imperiale care a ridicat acest monument. Prizonierii din războaie erau aici puși să lupte între ei sau cu animale sălbatice. Cele mai importante figuri ale imperiului, până la simplii spectatori, toți se delectau privind luptele dintre gladiatori și sclavi, uneori chiar și între gladiatori și animale sălbatice.  Citiți tot articolul →

Sinaia, 1940. Se refugiase cu familia lui. Tocmai terminase ultimele pagini din „Istoriologia umană”. A fost ridicat de un grup de legionari, în după-amiaza zilei de 27 noiembrie, și ucis lângă pădurea Strejnicu. A fost împușcat de nouă ori, cu pistoale de 7,65 mm și 6,35 mm. Asasinarea lui Nicolae Iorga a avut şi în străinătate un profund ecou: 47 universități din întreaga lume au arborat steagul de doliu. Într-o emoționantă cuvântare, pronunțată la un post de radio american, istoricul de artă francez Henri Focillon, adresându-se conaționalilor săi, arăta că asasinarea savantului român reprezenta „o victorie” a reacțiunii europene. Citiți tot articolul →

Președintele ales al Moldovei vrea încadrarea „corupției” la „pericole naționale”, în timp ce în România, o astfel de inițiativă a fost declarată neconstituțională. Hop și eu Câștigătorul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, Maia Sandu reia într-o controversată „listă de promisiuni” către electorat, tema rulării la Chișinău a unui Stat Paralel- așa cum a fost el cunoscut în România încă din 2009, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a dat liber la activarea celebrelor echipe de ofițeri SRI - procurori anticorupție. Neomarxismul se vădește plin de contradicții și peste Prut: Sandu nu a aflat că în România, țara care girează accesul Moldovei spre UE, o astfel de inițiativă a fost declarată neconstituțională. Citiți tot articolul →

Rămânem în continuare fără răspuns la întrebarea: De ce statul nu reuşeşte să asigure un sistem medical performant după 30 de ani, în condițiile în care oamenii au plătit o viață contribuțiile pentru sănătate, iar când statul ar trebui să-i salveze, ei mor cu zile?  Pentru că astăzi, sistemul medical este putred, este „rezultatul nepăsării, corupției, lipsei de asumare, lipsei de exercițiu, lipsei prevenției, hoției, ticăloșiei”, așa spunea tatăl unui tânăr care și-a pierdut viața la Colectiv. Pentru că efectele incompetenţei, hoției și nepăsării multora dintre ei, sunt extrem de grave și conduc la tragedii imense cu consecințe greu de depășit.  Citiți tot articolul →

Prima ninsoare la Sibiu. Acoperişuri albite de inocenţa alungată din cuvinte, asemenea îngerului închis în coteţul de găini, din povestirea lui Gabriel Garcia Marquez. Veneau să-l vadă oameni ne-oameni din împrejurimi, atraşi de ceea ce ar fi trebuit să fie spectacolul umilirii lui, fără să înţeleagă de ce îngerul nu putea fi umilit, din pricina răbdării înscrise în gena lui, ca un destin al neaşezării în lume. Când n-a mai răbdat şi a rupt gratiile închisorii, zburând cu tot găinaţul îngheţat în pene, oamenii ne-oameni ar fi vrut să se ia după el, sau cel puţin să-l poată aduce înapoi. Citiți tot articolul →

În anul 2010, Muzeul American de Istorie Naturală din New York fost de acord să restituie Comunității Apache șaptezeci și șapte de obiecte din colecția sa cuprinzând: pălării, pene, arcuri și săgeți, inele terapeutice și săculețe conținând cristale și talismane. Dar niciunul dintre articole nu s-a întors din cauza unui neobișnuit și persistent dezacord cu reprezentanții Apașilor. Ei insistă asupra faptului că atâta vreme cât muzeul nu va desemna oficial obiectele ca fiind relicve sacre, acestea nu ar trebui să fie restituite niciodată. Citiți tot articolul →