cristoiublog.ro

Motto:

„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Prizonier în închisoarea cărților de Ion Cristoiu (format ebook) este disponibilă pe:

Gîndul de miercuri, 17 octombrie 2018

Cum l-a scos din joc Binomul pe Tiberiu Nițu pentru a-i face loc lui Augustin Lazăr

Pe 2 octombrie 2018 Înalta Curte de Casație și Justiție a clasat dosarul – pe motiv că fapta nu există – prin care Tiberiu Nițu, fost procuror general, trimis în judecată de DNA pe 9 februarie 2016, sub acuzația de abuz în serviciu prin folosirea unui echipaj polițienesc de însoțire. Cu cîteva luni mai înainte, în 27 aprilie 2018, DNA clasase dosarul invocînd o decizie a CCR care nuanța abuzul în serviciu. Convins chiar de la început că e nevinovat (cum să nu beneficieze procurorul general al Republicii, urît de mulți mari infractori, de un echipaj de însoțire, necesar și pentru deplasările demnitarului în interes de serviciu într-un București în care e bine să stai în casă, atît de rea e circulația autovehicolelor?) Tiberiu Nițu nu s-a mulțumit cu soluția parșivă a DNA, care-l scotea de sub acuzarea juridică, dar îl păstra sub acuzarea morală: Se dăduse mare cu echipajul de însoțire, care crea în chip inevitabil un alai de Șef care trece printre muritori fără să-i salute! Punerea sub acuzare a ditamai procurorul general și trimiterea în judecată de un Departament din subordine a fost la vremea respectivă un eveniment spectaculos și o premieră postdecembristă. Aparent, momentul demonstra existența unei Justiții cu adevărat independente, una dintre condițiile sine qua non ale unui stat de drept real și nu de fațadă. Legată la ochi fiind, Justiția nu ținea cont nici de funcția de excepție îndeplinită de Tiberiu Nițu în România. Comisese o infracțiune? Și ce dacă era procuror general? Și ce dacă îl înhăța tocmai o subordonată, Codruța Kovesi? În statul de drept toți cetățenii sînt egali. De la Vlădică, cum i s-ar putea spune președintelui, pînă la opincă, înțelegînd prin asta pe toți simplii cetățeni, care, evident, poartă acum pantofi. Citește mai mult

Gîndul de marți, 16 octombrie 2018

Cum au ajutat PSD Dacian Cioloș și USR l-a uciderea Inițiativei cetățenești

Mai multe site-uri, dintre cele care nu-l simpatizează pe Dacian Cioloș, au istorisit cu vădită plăcere un incident întîmplat fostului premier cu o vînzătoare la o patiserie din Iași. Momentul s-a ivit pe parcursul campaniei începute pe 11 septembrie 2018 în Piața Universității și publicitată de Divizia Presă a SRI ca intitulată Oameni noi în politică. Unul dintre site-utile cu profil de UM în presă a publicat un amplu reportaj de la spectacolul din Piață. Cităm după cum a apărut: „Lideri ai USR, reprezentanti ai societatii civile si fostul premier Dacian Ciolos, lider al Miscarii Romania Impreuna, au demarat marti, in Piata Universitatii, campania de strangere de semnaturi pentru reformarea legislatiei electorale sub titlul «Oameni noi in politica». Campania este sustinuta de 26 de organizatii civice si 4 partide politice: USR, Miscarea Romania Impreuna, PACT si Partidul Oamenilor Liberi”. Potrivit site-ului, campania stă sub semnul punerii la lucru a inițiativei cetățenești, formulă mai aparte a democrației, pe care Dacian Cioloș și USR pariază din plin. Sub același semn, USR a strîns un milion de semnături pentru modificarea Constituției astfel încît penalilor să li se interzică prin Constituție ocuparea unor funcții publice. Formula inițiativei cetățenești a sedus și PMP. Eugen Tomac a anunțat strîngerea unui milion de semnături pentru modificarea legislației electorale. Dacă Parlamentul refuză să dea curs semnăturilor – a amenințat președintele PMP – ne vom adresa lui Klaus Iohannis ca să inițieze un Referendum. Toate bune și frumoase. Numai că Dacian Cioloș duce o campanie de strîngere de semnături pentru o inițiativă cetățenească fără să-și dea seama seama că duminică , 7 octombrie seara, ideea inițiativei cetățenești a murit pentru totdeauna în România. Și a murit, pentru că el, liderii USR și Divizia Presă au îndemnat la boicotarea Referendumului pentru familie. Citește mai mult

Gîndul de luni, 15 octombrie 2018

O va face episodul din Costa Rica pe Elena Udrea să nu mai creadă în destinul ei de excepție?

Vineri, 12 octombrie 2018, la emisiunea Alexandrei Stoicescu de la Antena 3, am consacrat întreg spațiul de o oră al transmisiei în direct, scenariilor și întrebărilor stîrnite de arestarea preventivă a Elenei Udrea miercuri, 3 octombrie 2018, în Costa Rica, la San Jose. Cu o săptămînă înainte, vineri, 5 octombrie 2018, mă ocupasem, în înțelegere cu moderatoarea, tot de același eveniment. N-am nici o îndoială că mulți cititori și telespectatori s-au întrebat, nițel nedumeriți Ce m-a apucat? N-am alte evenimente din jur și de mai departe, deosebit de ațîțătoare, atît pentru mine, cît și pentru români care să merite atenție? Cumva vreau să abat atenția – cum ar insinua în chip securistic „acoperiții din presă” – de la marile dificultăți cu care se confruntă Guvernarea PSD? Sau, mai știi, m-a pus Traian Băsescu să-i fiu avocat: Intuind că se pot ridica asemenea întrebări, vineri, 12 octombrie 2018, în prefața emisiunii de la Antena 3, am încercat să explic preocuparea mea față de Cazul Elena Udrea. După ce am trecut în revistă posibilele implicații în România ale arestării din Costa Rica – regimul PSD nu mai poate fi suspectat că stă cu mîinile în sîn cînd e vorba de îndeplinirea unei sentințe judecătorești, iar Tudorel Toader a scăpat de posibila acuzație că n-a mișcat un deget pentru extrădare –, am explicat că Elena Udrea continuă să mă preocupe și prin destinul ei de personaj dramatic al vremurilor postdecembriste. Fosta candidată la Președinție, nu e un personaj oarecare, un personaj de mîna a doua, un actor trecător pe scena vieții noastre publice din România. Elena Udrea a dominat scena politico-mediatică, timp de 13 ani, de cînd a urcat pe bolta postdecembrismului ca stea lansată de Traian Băsescu. Urmăresc destinul Elenei Udrea din 2005, de cînd în administrația prezidențială a apărut Blonda de la Cotroceni. Aș putea spune că la temelia acestui destin am pus și eu o cărămidă prin interviul de la Antena 3 de după plecarea Elenei Udrea de la Cotroceni, interviu surprinzător, deoarece fusesem pînă atunci un adversar al noii stele mediatice, interviu edificator pentru mine, cel puțin, asupra personalității deosebite a Elenei Udrea. De la acel interviu destinul Elenei Udrea, urmărit de mine cu atenție de Istoric al clipei, dar și de Istoric în general, a avut un urcuș continuu – atotputernic ministru al Turismului și apoi al Dezvoltării, lider al partidului de guvernămînt, președinte al PMP, candidat la Președinție. După cum destăinuia și Jurnalul Elenei Udrea, acest urcuș s-a oprit în seara primului tur al prezidențialelor și s-a transformat într-un coborîș dramatic, tot mai accelarat de la o zi la alta: reținerea în cătușe, arestarea preventivă, procesele, plecarea în Costa Rica, condamnarea definitivă într-un dosar și deschiderea altora, reținerea și arestarea preventivă în Costa Rica. Citește mai mult

Gîndul de duminică, 14 octombrie 2018

Împăratul Octavian Augustus ar fi votat DA la Referendumul pentru Familia Tradițională

Referendumul pentru familie a eșuat, deși patru milioane de cetățeni au mers la vot pentru a spune Da . Citind pe Cassius Dio am găsit în primele pagini din Cartea LVI a Istoriei Romane o strălucită pledoarie a Împăratului Octavian Augustus, fondatorul regimului imperial Roman, pentru ceea ce Referendumul de la noi a numit Familia tradițională, cea întemeiată pentru a face și a crește copii. Augustus a fost un promotor hotărît, consecvent al respectării moravurilor, într-un efort de a opri mersul societății romane, măreață tocmai prin tradițiile sale de austeritate morală, către decăderea care va costa chiar Imperiul. Printre altele , sub Augustus în anul 9 După Christos s-a dat Lex Papia - Poppaea, după numele consulilor care au propus-o – la sugestia Împăratului, desigur – Marcus Papius Mutilius și Quintus Poppaeus Secundus. Legea prevedea măsuri aspre împotriva celibatarilor și a cuplurilor fără copii. Prevederile legii au stîrnit nemulțumirea celor vizați, care au început să facă presiuni pentru abrogarea. Augustus, cel care a avut tăria de a o trimite pe Iulia, fiica sa, pentru destrăbălare, în exil, pe insula Pandataria, i-a strîns pe cei neînsurați și pe cei fără copii, dar și pe cei cu copii în For, unde le-a ținut discursuri cu vădite note de lecții venite de la Părintele Patriei. Momentul prezent și în serialul Eu, Claudius, după romanul Eu, Claudius Împărat de Robert Graves, e descris de Cassius în Istoria Romană. Deoarece în campania pentru Referendum au lipsit textele convingătoare în favoarea Familiei tradiționale, m-am gîndit să reproduc aici fragmente însemnate din discursurile ținute de Augustus atît celor cu copii, cît și celor fără copii. Pentru ușurința lecturii, am pus intertitluri: Citește mai mult

Gîndul de sîmbătă, 13 octombrie 2018

Institutul Național al Magistraturii înhămat prin Protocol cu Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați din România la căruța migrației ilegale

Text&foto: Traian Horia Stolu' și cu Protocolul În septembrie 2018, publicația cristoiublog.ro dezvăluia că un ONG numit Jesuit Refugee Service, patronat de marxistul de treabă cu cruce pe piept Papa Francisc, derulează în România, sub acoperirea unor proiecte, ceea ce Comisia Europeană nu reușise să obțină prin negocieri cu membrii UE: "relocarea" de solicitanți de azil, eventual dinspre Iordania, Turcia și Liban către România, Marea Britanie, Germania și Portugalia. Proiectul JRS se constituia, alături de multe alte repere, în fapte ce semnalau apropierea Conferinței "Global Compact for Migration" a ONU (Maroc, decembrie 2018) privitoare la așa-numita "migraţie sigură, ordonată şi reglementată" dinspre Africa spre Europa, dar și ca o confirmare a faptului că presiunile asupra statelor- membu UE din partea unor organizații supra-naționale- precum Organizația Națiunilor Unite (ONU) au crescut și se exercită sub diferite forme. În același registru, în anul 2017, Institutul Național al Magistraturii (INM), rulat prin Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), semna un Protocol cu Agenția ONU pentru Refugiați România pentru ca judecătorii români să primească "pregătire de calitate" pe cauzele de migrație: stoluri de idei în România trebuie să primească mulțimi de răspunsuri. Înțelegerea INM- UNHCR decurgea într-un stat (România) în care Protocoalele unor instituții publice (dacă ar fi să menționăm doar pe cele dintre Justiție și SRI) căpătaseră deja o tristă notorietate, prin faptul că au ocolit legislația în vigoare și au introdus riscuri noi pentru siguranța unora dintre cetățenii români care cereau acces egal la Justiție. Să fii "perfecționat" În aprilie 2017, Institutul Național al Magistraturii încheia cu UNHCR (Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați) România un Protocol de colaborare pe problematica refugiaților. Teoretic, UNHCR se însărcina să asiste INM cu "pregătire de calitate" pentru judecătorii și procurorii români, pe cazuistica solicitanților de azil și a refugiaților (certificați de alte state UE că pot beneficia de o protecție internațională) sosiți în România. Faptic, INM se lăsa "școlit" de UNHCR la categoria "clasa pregătitoare", deși legislația românească și înțelegerile internaționale la care România este parte erau absolut suficiente pentru nevoile instanțelor locale în acest domeniu. Citește mai mult

Gîndul de vineri, 12 octombrie 2018

Românii au mers la vot ca să răspundă la o întrebare care nu le spunea nimic

La conferința de presă ad-hoc de marți, 10 octombrie 2018, Liviu Dragnea a fost hărțuit, în nici un caz sexual, de fătuce venite din redacții cu întrebarea în gură, în chestiunea implicării PSD în Referendumul din 6-7 octombrie 2018. Ca și Viorica Dăncilă, de unde trag concluzia unui mesaj la nivel guvernamental, Liviu Dragnea a susținut că PSD și-a asumat doar misiunea de informare a alegătorilor: „Am spus-o de la început, în mai multe rînduri, că PSD nu face campanie pentru a îndemna oamenii să voteze într-un fel sau altul, ci doar o campanie de informare şi atît, lucru pe care l-am făcut.” Deși Liviu Dragnea nu ne-a spus, sînt sigur că prin informare domnia sa înțelege răspunsul la întrebarea Să merg la vot ca să votez ce? E o întrebare pe care, așa cum am scris, mi-am pus-o și eu, ca un Cetățean Turmentat al lumii de azi, în care căsătoria între persoane de același sex trece drept o axiomă, iar o cucoană te poate acuza că acum șaptezeci de ani, cînd erați amîndoi Șoimi ai patriei, ai hărțuit-o sexual întrebînd-o dacă și pe ea a adus-o barza. N-am avut onoarea să fiu beneficiarul campaniei de informare a PSD. Prin urmare, a trebuit să mă descurc de unul singur. Și mi-am dat seama că n-aveam nici un motiv să mă ostenesc ieșind din casă pentru a merge să votez. Întrebarea pusă pe buletine suna astfel: „Sînteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?” Pe cristoiublog.ro de miercuri, 3 octombrie 2018, am arătat că o asemenea întrebare descumpănea din start orice gînd de a merge la Referendum. Chiar eu, presupus la curent cu viața politică a țării, după ce m-am întrebat, eu ce dracu votez? mi-a trebuit un efort de documentare pentru a desluși adevărata întrebare. Scriam pe cristoiublog.ro despre rezultatul documentării: Citește mai mult

Gîndul de joi, 11 octombrie 2018

Nepoțeii lui Caracudi față-n față cu Liviu Dragnea

Am publicat anii trecuți într-unul din volumele de eseuri un text despre actualitatea lui Caragiale în materie de ceea ce azi a devenit sifilisul presei așa-zis independente: Știrile din surse. Cu punctul de plecare în celebra schiță a marelui satiric, Reportaj, eseul se intitula Radiografia știrilor din surse. Reiau pe scurt argumentația mea expusă în volum pe mai multe pagini. Naratorul, care nu e altul decît Caragiale, beneficiază de știrile politice aduse de un redactor pe nume Caracudi. Acesta reușise să ridice pe culmi amețitoare tirajul gazetei Revolta cu informații în exclusivitate, obținute din surse, despre întîlnirile între patru ochi dintre Carol I, Suveranul, și Ion C. Brătianu, premierul, poreclit Vizirul. Una dintre știrile aduse de Caracudi și publicată în Revolta suna astfel: „Se știe ca Regele de mult își dă seama de starea nenorocită în care a ajuns țara, și nu pierde nici o ocazie pentru a-și manifesta nemulțumirea față cu guvernul vizirului. Regele pîndea de mult momentul cînd să spună verde șefului colectivității ce crede despre această politică descreierată. Astfel, ieri, cînd vizirul a mers la obicinuita audiență, Regele s-a închis cu dînsul în cabinetul de lucru, luînd cele mai stricte precauțiuni a nu fi auzit de nimeni, și i-a tras vizirului o săpuneală numărul unu, făcînd critica amănunțită și foarte aspră a acestei politice, care consistă în a tolera jafuri, asasinate și procese scandaloase, după propria expresie a vizirului. Tot timpul, vizirul a tăcut cu ochii în pămînt, galben la față ca un cadavru. La sfîrșit, Regele, arătînd că situația a devenit intolerabilă pentru țară și pentru Coroană, a spus răspicat: – Nu mai merge, domnilor, nu mai merge ! S-a observat chiar de servitori aerul plouat al vizirului la ieșirea din palat.” Curios să afle sursele lui Caracudi, Caragiale îl urmărește și descoperă că acesta pur și simplu născocea știrile pe o bancă din Cișmigiu. În eseu am explicat pe larg succesul de tiraj al acestor născociri: Citește mai mult

Gîndul de miercuri, 10 octombrie 2018

Dacă ne gîndim mai bine, prezența la Referendum a fost surprinzător de bună

Au fost date publicității rezultatele finale ale Referendumului din 6-7 octombrie 2018: Prezența a fost de 21, 10%, adică 3.857.308 de alegători. Au spus DA 91,56%, adică 3.531.732 de alegători. Pentru NU au fost 6,47%, adică 249.412 de persoane. Potrivit Legii, pragul de atins era de 30%. În aceste condiții, Referendumul n-a fost validat. Prin urmare, articolul 48 din Constituție va rămîne tot în formularea „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi (...)”, contestată de inițiatorii revizuiri pe motiv că dă posibilitatea legalizării căsătoriilor între persoane de același sex. Din perspectiva unei Românii supusă standardelor tipice lagărului democratic, în care ea a intrat de bunăvoie și nesilită de nimeni, invalidarea Referendumului e un fapt pozitiv. Așa cum am mai scris de mai multe ori, nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar fi întîmplat cu țara noastră în plan extern dacă ar fi trebuit să modificăm Constituția într-un sens invers decît cel în care se modifică în spațiul euroatlantic Constituțiile. Se poate vorbi însă de un eșec al Referendumului ca o consultare populară prin vot a poziției românilor în chestiunea familiei tradiționale? Evident, nu. În cele din urmă, cei care au mers la urne și au pus ștampila pe DA au votat pentru familie în general și nu pentru impunerea constituțională a unei discriminări. Citește mai mult

Gîndul de marți, 9 octombrie 2018

De ce a eșuat referendumul? Pentru că PSD a avut interesul să eșueze

Neatingerea pragului de 30% la Referendumul din 6-7 octombrie 2o18, denumit impropriu Pentru familie, a stîrnit în spațiul public binecunoscuta gălăgie a datului cu părerea, amplificată și de năravul televiziunilor de știri de a cere în dreapta și în stînga răspunsul la întrebarea cu vădite note de imbecilitate Ce părere aveți? Urmărind părerile care au umplut pînă la refuz spațiul public îți dai seama încă o dată că România e bolnavă pentru eternitate de Sindromul Cocoșilă din Moromeții, al datului cu părerea despre orice, denunțat de Caragiale în Conu Leonida față cu reacțiunea ca Sindromul Fericirii de a le ști pe toate. S-a spus și s-a scris că rezultatele Referendumului dovedesc toleranța poporului român, fără a se observa că, totuși, peste 3 milioane cinci sute de mii de români au ieșit la vot fără a fi scoși de partide pentru a spune Da. Ca să nu mai spun că adversarii răspunsului Da n-au avut curaj să ceară susținătorilor să meargă la vot și să spună Nu. Ei au preferat șmecheria românească cu pititul după absenteism. Îndemnarea românilor să nu meargă la vot venită din partea USR și a partidului Mîr-Mîr al lui Dacian Cioloș, a fost semnul lașității. Cele două creații artificiale ale Diviziei Politice a SRI au ținut să-și adjudece drept victorie absenteismul, care indiscutabil n-a fost rezultatul boicotului boicotului. Adversarii PSD, ca de obicei Siniștrii lui Băsescu, în frunte cu Monica Macovei, și Divizia Presă a SRI, s-au grăbit să vadă în nevalidarea Referendumului un eșec al PSD. Mă rog! Sindromul Vrabia mălai visează. S-a trecut cu vederea că și PNL, un alt mare partid, a îndemnat oamenii să meargă la vot. Dacă nevalidarea e un eșec al partidelor, printre acestea trebuie să înscriem și PNL. Jurnaliștii Puciștilor, cei mai mulți mituiți de Primăria Capitalei cu contracte de publicitate și consultanță, s-au grăbit să-i facă pe plac Gabrielei Firea interpretînd rezultatele referendumului drept boicotarea lui Liviu Dragnea de către baronii locali. Nu s-a văzut că absenteismul a fost masiv chiar în Teleorman, județ în care e suficient ca Liviu Dragnea să plesnească din degete pentru ca mașinăria de partid să scoată la vot pînă și iepurii din păduri. Citește mai mult

Gîndul de luni, 8 octombrie 2018

Printr-un cap în gură numit OUG, Coaliția PSD - ALDE vrea să lase fără dinți cele trei Legi ale Justiției

16 iulie 2018. În România se dau publicității propunerile Comisiei de la Veneția, sub forma unei poziții preliminare, de modificare a Legilor Justiției. Cu o lună înainte, mai precis în 11-12 iunie 2018, o delegație a Comisiei venise la București pentru a discuta cu autoritățile române despre Legile Justiției trecute de Parlamentul României. Comisia fusese sesizată de Klaus Iohannis, printr-o scrisoare trimisă pe 3 mai 2018 în vederea unei opinii asupra celor trei Legi ale Justiției. Teoretic, Klaus Iohannis sesizase Comisia de la Veneția pentru a obține un punct de vedere profesionist despre Legile Justiției. Ceva asemănător solicitării adresate Departamentului juridic al Administrației prezidențiale. În realitate, sesizarea ținea de bătălia politică angajată de Klaus Iohannis, ca purtător de cuvînt al Sistemului, împotriva modificărilor la Legile Justiției menite a exclude pentru totdeauna repetarea abuzurilor incredibile la care se dedase Binomul SRI-DNA. Miercuri, 2 mai 2018, expunîndu-și opoziția categorică față de cele trei legi ale Justiției, Klaus Iohannis înscria printre mijloacele de luptă împotriva lor sesizarea Comisiei de la Veneția: „Am decis, ca atare să trimit întregul pachet înapoi la CCR și în paralel să sesizez Comisia de la Veneția. De aceea fac un apel către CCR de a nu se grăbi și a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa și care sprijină statele în materie de democrație, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituțional de urgență. Sunt convins că judecătorii CCR vor avea toată deschiderea pentru un demers care își propune să asigure respectare principiilor și valorilor europene în România”. Din această declarație se vede limpede că președintele României punea în aplicare un truc vechi al politicienilor români în păruiala internă: Citește mai mult
1 2 3 265