cristoiublog.ro

Motto:

„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Prizonier în închisoarea cărților de Ion Cristoiu (format ebook) este disponibilă pe:

Gîndul de sîmbătă, 18 august 2018

Din cîte au putut observa cititorii cristoiublog.ro, întreprind o anchetă pe cont propriu asupra Tulburărilor din 10 august 2018. E o investigație sub semnul strictei curiozități jurnalistice, așa cu cum am procedat din decembrie 1989 încoace și cum voi proceda cînd în România se vor petrece evenimente enigmatice. Ipoteza mea de lucru – cea folosită în cazul tuturor evenimentelor tulburi- de la Căderea lui Ceaușescu pînă la Victoria în alegerile prezidențiale a unui candidat practic absent din campanie, plimbat ca un prapure prin București - e simplă: Sînt evenimente în care s-au implicat profund Serviciile secrete, române sau străine, singurele instituții din lumea de azi în stare să ne facă să credem că tot ceea ce vedem e chiar adevărat deși adevărate sînt doar Jocurile lor operaționale, presupunînd strategii complicate, mulți bani și mai ales penetrare a tuturor instituțiilor statului de drept, inclusiv instituția numită Jandarmeria. Ca de obicei ediția de sîmbătă a cristoiublog.ro găzduiește articolul semnat de talentatul gazetar Traian Horia, din Marea Britanie. Domnia sa are un alt punct de vedere decît al meu în privința celor implicați în Tulburări. Îl găzduiesc nu numai, pentru că e interesant, dar și pentru că lămurirea Evenimentelor din 10 august 2018 presupune, ba chiar cere puncte de vedere cît mai diverse. Pînă la urmă din confruntarea punctelor de vedere iese Adevărul. Ion Cristoiu Citește mai mult

Gîndul de vineri, 17 august 2018

Tulburările din 10 august – Aberații și mistere A fost sau nu o Diversiune momentul cu jandarmerița? Dacă da, cine a pus-o la cale?

Aşa cum am mai scris, din toate punctele de vedere, mitingul din 10 august 2018 nu se deosebea  prin nimic de cele care marchează viaţa capitalei din ianuarie 2017 pînă acum. Şi dacă ar fi fost un milion, din punct de vedere constituţional, el nu putea schimba nimic în materie de Guvern. Pentru asta trebuia ca, în urma mitingului, Guvernul să demisioneze şi Parlamentul să se întrunească rapid pentru a vota un nou Guvern. Alegeri anticipate erau mai greu de obţinut. Cu excepţia mitingului din ianuarie 2017, care au dus la ceva concret – renunţarea la Ordonanţa 13 – toate mitingurile de pînă acum n-au schimbat nimic în viaţa politică. Nici măcar cel ţinut cu prilejul Moţiunii de cenzură. Acesta  n-a reuşit să creeze presiunea cerută de dislocarea majorităţii Parlamentare. Cu toate acestea, pe lîngă cifra de un milion, mitingul din 10 august 2018 a fost anunţat ca unul de Crăpare a Catapetesmei, ca unul ieșit din comun, prin rezultat. Așa cum corect observa Bogdan Iacob pe InPolitics.ro,  datele concrete de viață făceau absurde nu numai profețiile la caracteru-i de excepție, dar și însăși ținerea lui.  Mitingul din ziua Moțiunii de cenzură, deși desfășurat în afara perioadei de concedii,  a fost un fiasco. Cum să crezi că un miting în plin august, luna concediilor, înscris în seria de proteste din Piața Victoriei, va duce la căderea Guvernului? Și cu toatea  acestea toată lumea era convinsă că la acest Miting se va întîmpla ceva care să ducă la căderea Guvernului. Imaginea cultivată spectaculos era următoarea: Ca şi în cazul tăbliţelor obscene, mitingul trebuie să fie folosirea mijloacelor neconstituţionale pentru căderea Guvernului, deoarece dictatura Liviu Dragnea nu poate fi sfărîmată decît prin mijloace anticonstituţionale. Citește mai mult

Gîndul de joi, 16 august 2018

Tulburările din 10 august - Aberații și mistere O născocire luată în serios de toți: Milionul de participanți

În prima parte a lui 1990, că jurnalist şi director al revistei Zig-Zag magazin, am fost unul dintre cei mai mari adversari ai Puterii FSN. Aia da la Putere, a lui Ion Iliescu în 1990! Cînd îi aud pe unii vorbind de Puterea lui Liviu Dragnea cu care se luptă ei pe Facebook îmi vine să izbucnesc în rîs. Dragii moşului, să fi trăit voi anul 1990, cînd România era în afara oricărei alianţe, cînd nu căzuse URSS, cînd FSN cîştigase parlamentarele şi prezidenţialele cu peste 80%, cînd întreaga presă era în mîinile Cotrocenilor şi să fi luptat în scris cu Ion Iliescu! Am scris aceste rînduri nu pentru a reaminti că eu am o lungă experienţă a bătăliilor cu Puterea, cu adevărata Putere, întruchipată de Preşedinte în România postdecembristă, ci pentru a explica titlul şi conţinutului articolului consacrat în numărul din 19 iunie 1990 al revistei evenimentelor din 13, 14 şi 15 iunie 1990: Ce se ascunde dincolo de evenimentele din 13, 14 şi 15 iunie? Deşi aveam toate motivele să folosesc evenimentele, mai ales Tulburările din 13 iunie 1990, la care participasem mai ceva ca TeFeLiștii de azi, pentru a mai ataca o dată Puterea FSN-istă, am purces la o descifrare a celor întîmplate sub semnul tezei formulate chiar din primele rînduri: Citește mai mult

Gîndul de miercuri, 15 august 2018

Luni seara a fost un Masaj și nu un Mesaj adresat Națiunii

Nimic nu e mai riscant pentru un publicist decît să facă profeții despre un eveniment care va avea loc. În lumina acestei învățături am vrut s-o refuz pe Cătălina Porumbel de la Antena 3 cînd m-a rugat, luni pe la prînz, să intervin la emisiunea ei intitulată Ediție specială înainte de Mesajul către națiune anunțat de Klaus Iohannis pentru a-mi da cu părerea cam ce va spune președintele Republicii. Cum însă Cătălina Porumbel e unul dintre jurnaliștii pe care-i apreciez în mod deosebit, am acceptat să intervin pe post de profet. După Tulburările din 10 august 2018 România cunoaște o stare de tensiune socială deosebită și mai ales o adîncire pînă la nivel de ură reciprocă a faliei dintre cei pro- PSD și cei MUIE antiPSD. Dincolo de inimaginabilul bivolism al autorilor, cei care au strigat MUIE PSD la meciul Montreal, pretinși români stabiliți în Canada, greu de imaginat ca gest pe un teren de tenis, echivalent unui pîrț sonor la o recepție, ne-au semnalat că ura politică poate să îmbrace forme grotești. Un Gabriel Liiceanu filosofînd pompos și la vîrsta lui înaintată despre varianta de mahala a sexului oral, sprijinit de un alt nostalgic la MUIE filosofice, de la oficiosul SIE Adevărul, ne-a confirmat că există un public atît de tare înrăit în atitudinea sa anti- PSD, încît e în stare să salute și urinarea în direct în Piața Victoriei, femei și bărbați deopotrivă împotriva Guvernului, într-un gest binecuvîntat de analiștii de la Realitatea tv, ca fiind protest pașnic împotriva Guvernului PSD. Citește mai mult

Gîndul de marți, 14 august 2018

O diversiune propagandistică: Legendarizarea Diasporei

Printre notele care dovedesc Operațiunea politico-SRI-istă din 10 august 2018, se numără și dispariția oricărei referiri la Diasporă în serile următoare de demonstrații, și chiar și în 10 august 2018, mai spre seară. Pînă atunci o mașinărie de manipulare anunțase mitingul din 10 august 2018 drept unul istoric, despicător de catapeteasmă prin prezența românilor din străinătate. Piața Victoriei a găzduit din ianuarie 2017 o mulțime de adunări de protest. Puține au avut ceva deosebit în afară de slogane strigate, de invenții mai mult mai puțin sau inteligente și de zbierete de vuvuzele. Aceleași momente cu telefonul mobil aprins, aceleași înfășurări ale trupului în drapelul tricolor, după moda caragealeană lansată de eternul înamorat de țară Rareș Bogdan, aceleași ieșiri din perimetru pentru a mai înviora o atmosferă altfel prin nimic deosebită de cea a unei socializări corporatiste. Timp de cîteva săptămîni mitingul Diasporei fusese anunțat ca unul aparte, urieșește deosebit de cele de pînă acum, mai ales prin profeția că, în timp ce toate celelalte n-au reușit să dea jos Guvernul PSD, singurii care au reușit s-o facă de două ori fiind chiar PSD-iștii, mitingul din 10 august 2018 va reuși. Drept argumente pentru acest miting crucial au fost aduse numărul uriaș de participanți, unic în istoria demonstrațiilor de protest din Istoria României, deoarece nici comuniștii nu reușiseră, împotriva Guvernului Rădescu în 1945, un număr mai mare de 100 de mii de persoane, dar mai ales caracterul aparte al celor care urmau să demonstreze. Citește mai mult

Gîndul de luni, 13 august 2018

Operațiunea Mortul continuă. Cu sprijinul – voit sau nu – al Jandarmeriei române

Sînt şi eu de-acord cu Dan Andronic, din comentariul semnat în Evenimentul zilei că zilele Vioricăi  Dăncilă în fruntea Guvernului sînt numărate. Merg mai departe decît Dan Andronic şi spun: Trebuie să fie numărate. Şi nu numai ale Vioricăi Dăncilă în fruntea Guvernului, dar şi ale lui Liviu Dragnea în fruntea PSD. Aşa cum am mai scris de zeci de ori pînă acum din ianuarie 2017, Liviu Dragnea e principalul răspunzător de un fapt întîlnit în Istorie doar cînd Ghinionul aduce în fruntea unei ţări, a unui partid, a unei armate, a omului nepotrivit: Risipirea prostească a uriaşei zestre politice date majorităţii PSD-ALDE prin alegerile din decembrie 2016. În curînd se împlinesc doi ani de la alegerile din 2016. Majoritatea asta, zdrobitoare în Parlament şi în administraţia locală, n-a reuşit nici măcar să inaugureze un metru de autostradă. Cum să mai vorbim de transformarea ţării din temelii? Principala cauză a acestui dezastru o reprezintă – cum de atîtea ori am scris şi am zis – incredibila încăpăţînare a lui Liviu Dragnea de a fi el, din umbră şi din lumină, Şeful, Jupînul, Stăpînul. Dublată de o suspiciune bolnăvicioasă, această încăpăţînare a dus la situaţia hîită a Puterii. Citește mai mult

Gîndul de duminică, 12 august 2018

Ce-a urmărit Klaus Iohannis punînd Serviciile să orchestreze tulburările din 10 august 2018?

Tulburările din București din ziua de 10 august 2018 au descumpănit pe mulți dintre români. Presa, atît cea pro-guvernamentală, cît și cea anti-guvernamentală, indiferent de explicațiile manipulatoare date violențelor, a fost unanimă în susținerea tezei că așa ceva nu s-a mai văzut în România, că astfel de deraieri de la ordinea firească a lucrurilor ne semnalează că România e pe marginea prăpastiei, că există un plan de sfîrtecare a țării, într-un cuvînt că s-a întîmplat ceva dincolo de care Istoria noastră va fi alta decît cea de pînă în 10 august 2018. Aiurea! Astfel de tulburări, ba chiar și mai grozave, erau o realitate obișnuită în timpul domniei lui Carol I. Ele își aveau punctul de plecare în ceea ce se numea la vremea respectivă contestarea Constituției de jos în sus de către partidul aflat în Opoziție. Că era PNL sau Partidul Conservator, unul dintre cele două partide care, pînă la nașterea României Mari, s-au rotit la Guvernare, mișcarea spontană era bine organizată de fiecare formațiune. Scopul principal în constituia presiunea asupra Regelui Carol I. Atît în România Mică, cît și în România interbelică, Monarhul Constituțional avea imensa putere de a demite un guvern între două alegeri și să impună un Guvern care organiza alegerile. Citește mai mult

Gîndul de sîmbătă, 11 august 2018

Spre disperarea lui Klaus Iohannis, Operațiunea Mortul a eșuat. Deocamdată

Să mă ierte cititorii, dar am pus acest text pe cristoiublog.ro mai tîrziu ca de obicei, pentru că am vrut să văd nu finele mitingului din Piața Victoriei, prelungit suspect de mult în ciuda violențelor. De regulă, oamenii veniți la un miting pașnic, în clipa cînd apar violențe fie scandează Fără violență! sloganul tuturor manifestărilor cinstite din lume, care pe asta se bazează, pe caracterul pașnic, fie pleacă din locul respectiv, încredințați că pot veni și altă dată să demonstreze, dar că pentru asta trebuie să ajungă întregi acasă. La ora 23 și ceva , mitingul nu se încheiase, iar mulțimea așa zis pașnică, fără nici o legătură cu Diaspora, marea majoritate fiind TeFeLiști din București, prezenți la toate manifestările de protest de doi ani încoace, nici nu se delimitase de huligani, nici nu plecase acasă, semn că așteptau ceva. Și acel ceva, așteptat și de mine, era Mortul. Pentru că încă de la campania de pregătire psihologică a acestui miting bizar, programat în toiul concediilor, fără nici o legătură cu un anume eveniment, cînd Parlamentul e în vacanță, s-a văzut că scenariul pus la cale de Regizori era cel etern folosit cînd vrei să provoci o emoție colectivă de tip Mînie față de un regim represiv. Și anume Operațiunea Mortul. Citește mai mult

Gîndul de vineri, 10 august 2018

Lecţia unui înaintaş

Pe 16 noiembrie 1945 soseşte în România Mark Ethridge, trimis special al preşedintelui SUA. În contextul anilor 1945-1947, americanul e cel mai înalt reprezentant occidental care vizitează România pentru a se convinge, la faţa locului, de realitatea pe care o sesizau rapoartele trimişilor SUA şi ai Marii Britanii la Bucureşti. Aceste documente semnalau, cu îngrijorare, treptata instaurare a dictaturii comuniste, dar, mai ales, colonizarea sălbatică a României de către sovietici. Strigăte de alarmă în acest sens primiseră Washingtonul şi Londra şi de la liderii PNŢ şi PNL. Evident, Iuliu Maniu cere lui Mark Ethridge o întrevedere. În Misiune dificilă, generalul C.V.R. Schuyler, reprezentantul SUA în Comisia Aliată de Control, relatează despre convorbirea dintre fruntaşul naţional-ţărănist şi trimisul Americii. Potrivit memorialistului, Iuliu Maniu s-a plîns de teroarea instalată în România de către comunişti, dar, mai ales, de exploatarea nemiloasă, fără precedent în istorie, a economiei naţionale de către ocupanţii veniţi de la Răsărit. Discuţia a fost însă mult mai largă. Ceea ce nu ne spune Schuyler ne dezvăluie mărturiile documentare strînse între copertele volumului Cartea Albă a Securităţii (1944-1947). Din cîte se ştie, Serviciul Special de Informaţii, trecut cu arme şi bagaje de partea comuniştilor, avea oameni infiltraţi peste tot. Citește mai mult

Gîndul de joi, 9 august 2018

Consiliul Național al PNL a confirmat: Vasile Blaga a mai vîndut o dată PDL. De data asta lui Klaus Iohannis

Poate că multora nu le va veni să creadă: Mă număr printre puținii locuitori ai patriei care au urmărit atent lucrările Consiliului Național al PNL de sîmbătă, 4 august 2018. Dacă mă gîndesc că astfel de reuniuni ale forurilor colective ale partidelor sînt importante pentru membri și lideri doar pe hîrtia statutului, în realitate deciziile fiind luate doar de președintele formațiunii, iar în cazul PNL, boccizat prin slugărnicia noii conduceri, doar de Klaus Iohannis, tare mă tem că sînt singura ființă vie care a dovedit interes față de lucrările Consiliului Național. Ce m-a apucat? Am epuizat toate faptele mici și mari ale prezentului astfel încît, ca să nu mor de plictiseală, m-am îndreptat asupra plicticosului eveniment din viața PNL? Am luat în serios zvonurile despre o bătălie internă crîncenă în PNL, al cărei punct culminant urma să fie Consiliul, pentru Ludovic Orban un fel de Austerlitz sau Waterloo, după caz? Nu, n-am luat în serios. Citește mai mult
1 2 3 259