cristoiublog.ro

Motto:

„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Gîndul de sîmbătă, 12 august 2017

Dacă e sîmbătă, e Traian Horia, de la Londra Cum să afli de gâlceava Juncker- Soros dintr-o știre de la Bucuresti

Pe 10 iulie a.c., News.ro a publicat articolul Jean-Claude Juncker este acuzat că a cheltuit 25.000 de euro pentru a închiria un avion privat de la Bruxelles la Roma. Juncker este șeful Comisiei Europene. HotNews.ro, care are proiect finanțat de UE pe anti-corupție, nu a preluat știrea: pentru HotNews, un drum de 25000 euro al boss-ului finanțator de la UE nu semnifică neapărat corupție la nivel înalt. Juncker nici măcar nu a ajuns pe Lună, distanța dintre biroul său din Bruxelles și Roma este de vreo 700 mile. Citit invers, însă, titlul uriaș "Jean-Claude Juncker este acuzat" ar putea fi echivalat cu "Soros, în relații reci cu lideri ai UE". Este o veste bună și una interesantă, în același timp, fiindcă acuzatorii lui Jean- Claude Juncker de la Bruxelles și cei ai Liviu Dragnea, din București au conexiuni cu aceiași finanțatori Soros. Când transpiră subiectul "Soros" atunci curge cerneală nu apă sărată. Citește mai mult

Gîndul de vineri, 11 august 2017

Premierul Nicolae Iorga putea fi anchetat de DNA pentru abuz în serviciu. Cu sau fără prag

Nicolae Iorga a rămas în conştiinţa posterităţii formate la Şcoala Google ca un mare istoric. Savantul a fost însă o personalitate multilaterală, cum îi spui ca să-l gîdili cuiva care face de toate. A fost nu numai istoric. A fost şi om politic, critic literar, publicist, director şi proprietar de ziare, profesor universitar, academician, memorialist, editorialist şi dramaturg. Dar ce n-a fost. Dintre acestea se detaşează postura de om politic: Membru al Partidului Conservator, cofondator al Partidului Naţionalist-Democrat, preşedinte al acestui partid. A fost însă parlamentar, preşedinte al Camerei Deputaţilor, consilier legal, premier al României. O preocupare mai puţin cunoscută a lui Nicolae Iorga a fost cea de dramaturg. Ca om politic, ca publicist, ca director de ziare, ca istoric şi critic literar, Nicolae Iorga a mai fost el cum o mai fi fost. Ca dramaturg a fost însă catastrofal. Citește mai mult

Gîndul de joi, 10 august 2017

Campania împotriva pensiilor speciale sau Cînd Presa se prostituează pe gratis

Sînt întrebat de ce nu scriu despre pensiile nesimțite ale generalilor, cum fac mai toți cei care-și exercită din plin dreptul constituțional de a mîzgăli hîrtia. Am ceva împotriva nevoii de minimă egalitate socială? Nu sînt de acord cu oamenii noștri de cultură care susțin că un tip care gîdilă cu penița e mai necesar societății decît unul care spintecă burți cu baioneta? Firește că sînt împotriva pensiilor speciale pentru generalii români în timp de pace, fie și pentru că aceștia și-au exersat eroismul doar la marile crăpelnițe de Ziua națională. Cred că o societate modernă se verifică prin prețuirea acordată civililor și nu militarilor. Superioritatea militarilor asupra civililor se mai poartă în Caraibe, unde militarii se deosebesc de civili prin faptul că semnează cu stiloul, și nu cu deștu. Mai cred, pentru a mă vîrî și eu într-o ciorovăială pe care o dibui, că pensia trebuie stabilită exclusiv pe baza contributivității. Cît timp ești activ, în putere, dai statului o sumă de bani. Ea are semnificația unei depuneri la bancă pentru a fi folosită de cei ieșiți la pensie, care, la rîndu-le, au depus la banca viitorimii. Cînd ieși la pensie, îți iau locul la contribuție cei activi, în putere. Din acest punct de vedere, mi se pare corect ca toți cei activi să contribuie la fondul de pensii și evident ca toți cei care n-au contribuit să nu primească pensii. Citește mai mult

Gîndul de miercuri, 9 august 2017

Topul neroziilor făcute/spuse cu ochii larg deschiși Cod roșu de prostie! Generalii SRI proaspăt pensionați pot vorbi acum liber în public!

1.  La Festivalul de Film și Istorii de la Rîșnov, un documentar despre ISIS a fost urmat, potrivit paginii de Facebook a manifestării, de un panel despre Globalizarea terorismului, susținut de general de brigadă (r) Sorin Gabriel Cozma, fostul șef al Direcției Generale de Prevenire și Combatere a Terorismului din Serviciul Român de Informații. Proaspăt pensionat din SRI, generalul a înfiorat opinia publică internă și internațională cu această viziune apocaliptică despre o Românie luată cu asalt de imigranți: „Valurile de imigranţi vor lovi şi România. E România pregătită să primească 500.000 de musulmani? Vorbim de femei, copii, oameni normali care au pătimit foarte mult în ţările lor. Vom fi sau nu pregătiţi? Va trebui să dăm un răspuns la problema aceasta. Avem o lipsă de forţă de muncă acută. Istoric, România nu s-a mai confruntat cu asemenea pregătită (sic!). Sîntem pregătiţi să facem switch-ul?” Autorul acestei viziuni de OTV al geopoliticii e nimeni altul decît fostul șef al unuia dintre cele mai importante Direcții din SRI. Serviciul Român de Informații ține de ceea ce de la sumerieni încoace se numește Intelligence. Activitățile de Intelligence, cum le zice și porecla, presupun înainte de toate punerea la lucru a capului. Citește mai mult

Gîndul de marți, 8 august 2017

O aventură: Descoperirea unui neamț în Germania!

Acest articol nu e o luare de poziție. E pur și simplu o constatare Încă de la Dusseldorf, de la aterizare, în drum spre Aachen, împreună cu soţia ne-am lansat într-o veritabilă aventură: Descoperirea, în Germania, a nemților! – Uite un neamţ! exclamă soţia, văzînd pe stradă un tată blond, cu doi copii blonzi. – N-aș fi atît de sigur, răspund eu. Şi dacă e un turc vopsit, care a făcut copii cu o nemţoaică? Nu e lucru prea lesne azi să descoperi nemţi în Germania. Spaţiul public e plin de turci, chinezi, asiatici în general, locuitori din Est (rromii noştri), arabi şi arăboaice, pakistanezi, thailandeze, negri şi, evident, emigranţii din ultimele valuri - sirieni, afgani şi irakieni. Pe cei din valul Mama Merkel îi recunoşti ușor. Sînt tineri, cu barbuță, umblă în grup, cu aerul că sînt în căutarea a ceva de violat, fără femei şi copii. Familiile vor fi aduse mai tîrziu. Şoferul care mă duce de la aeroportul Dusseldorf la Gară e turc. – Sînteţi din Turcia? îl întreb citind pe ecuson numele Ahmet. – Din Turcia, răspunde el mîndru. La Aachen, ca să cumpărăm abonament la autobuz, intrăm într-un chioşc care vinde ziare dar şi loto. La ziare e o jună din Asia. La Loto, o bătrînă, mamă sau bunică asiatică. Vorbeşte prost germana. De engleză n-are habar. Citește mai mult

Gîndul de luni, 7 august 2017

Teodor Meleșcanu – purtătorul de cuvînt al lui Klaus Iohannis în materie de politică externă

Joi, 4 august 2017, ministrul nostru de Externe, Teodor Meleșcanu, a acordat un interviu postului tv Digi 24. Fiind departe de țară, într-o vacanță de documentare, n-am putut urmări dialogul în direct pe micul ecran. M-am dat însă peste cap pentru a face rost de Stenograma emisiunii, publicată de excelenta agenție a Radioului public, RADOR, singura agenție care se îngrijește de reproducerea în scris a unor interviuri date nu numai RRA, dar și posturilor tv, de demnitari importanți ai statului român. Mă număr printre puținii publiciști preocupați de Lumea de dincolo de granițele țării și, evident, de politica externă a României într-un context planetar tulbure din cauza Balamucului încercat de America de la venirea a starletei Donald Trump la Casa Albă. Acesta a fost un motiv al grabei mele de a citi interviul dat de Teodor Meleșcanu. Au fost însă și alte motive: Citește mai mult

Gîndul de duminică, 6 august 2017

Eu, în carne și oase, citind o carte adevărată lîngă o jună de bronz care citește o carte de bronz

În călătorii mele peste hotare, toate călătorii de lucru și nu de odihnă (aici la Aahen, cum îi spun nemții, Aix- la-Chapelle, cum îi spun francezii, trudesc mai rău ca în țară, sub constrîngerea unui program pe care l-am alcătuit astfel încît să văd cît mai mult într-o anume perioadă de timp), nu obișnuiesc să mă fotografiez cu obiective turistice în spate și cu atît mai puțin de gît cu variantele în bronz sau în marmură și prin asta incapabile să protesteze, ale marilor oameni ai trecutului. N-am înțeles niciodată graba unora de a se trage în poză și de a pune imediat poza pe Facebook, ca să vadă cei rămași în țară că ei sînt în vacanță, pe meleaguri străine, și evident să moară de ciudă. Fotografia de mai sus mă surprinde așezat lîngă o jună de bronz care citește o carte de bronz. Se înțelege că lectura mea ține de regia de tras în poză, ceva gen, Mircea, fă-te că lucrezi! De ce am făcut excepție de data asta de la regula de a nu mă fotografia în posturi de turist tipic? Din două motive: Citește mai mult

Gîndul de sîmbătă, 5 august 2018

Minune! Ne-a răspuns un Serviciu Secret!

Ca urmare a unui articol semnat de corespondentul nostru la Londra Traian Horia, precum și a unei solicitări făcute de acesta, DGPI – Serviciul Secret al Ministerului de Interne – ne-a trimis un răspuns, pe care-l publicăm în virtutea Dreptului la replică. Gata să ne facem cruce în fața minunii (multe alte instituții obligate într-o măsură mai mare decît DGPI să fie transparente tratează cu fundul articolele care le vizează), nu pot să nu remarc titlul solemn dat lui Traian Horia – Jurnalist corespondent al publicației cristoiublog.ro – și, evident, înscrierea acestui blog în rîndul publicațiilor Lumii, lucru la care nici eu nu m-am gîndit. Citește mai mult

Gîndul de vineri, 4 august 2017

Tudor Arghezi: Toate vorbele de ocară sînt feminine. De ce oare?

Recitind Publicistica lui Arghezi, am dat peste tableta Feminin, masculin, publicată de Tudor Arghezi în Adevărul din 16 august 1946. Citisem această tabletă în colecția ziarului Adevărul de la Biblioteca Academiei Române pe vremuri, cînd lucram la Istoria literaturii proletcultiste. Unul dintre capitolele cărții urma să se intituleze Schimbarea față de Arghezi și se referea la trecerea Regimului comunist de la zîmbete seducătoare față de marele poet între 1944-1947 la încruntări amenințătoare și nu peste mult timp la aplicarea bîtei. Înscriam această tabletă în seria textelor scrise de un publicist sub Sabia lui Damocles care e obligația de a scrie zilnic la gazetă, lucru infernal, mai ales cînd publicistul, asemenea lui Arghezi - colaborator al Adevărului de după 1946, trebuie să ocolească subiectele politice, singurele care dau hrană zilnică unui condei: ”În perioada 1946-1947, începînd cu „Ochi îngheţaţi“ (14 aprilie 1946) şi terminînd cu „De anul nou“ (31 decembrie 1947), tabletele lui Arghezi din Adevărul aparţin unui genial publicist, în stare să facă literatură din orice. Fel de fel de subiecte cad sub condeiul cronicarului cotidian: doi ani de la moartea lui Minulescu („O comemorare“, 17 aprilie 1946), profesia de scriitor („O profesiune hilară“, 19 mai 1946), genul feminin al înjurăturilor („Feminin, masculin“, 16 august 1946), locul prostului în istorie („Adam et comp.“, 31 august 1946), covrigul ca subiect literar („Covrigul“, 5 octombrie 1946).” Într-adevăr, așa cum îmi dau seama acum, cînd citesc publicistica lui Arghezi din anii 1944-1947 fără un scop anume, pur și simplu din plăcere, tableta Feminin, masculin dă seamă de geniu unui publicist de a face literatură din orice. Citește mai mult

Gîndul de joi, 3 august 2017

Negustoria  dintre PSD și Klaus Iohannis stă la baza mult anunțatei OUG privind pensiile speciale

În Topul neroziilor făcute/ spuse cu ochii larg deschiși dintr-un număr anterior așezam decizia de eliminare a pensiilor speciale, deocamdată doar anunțată, printre faptele aparținînd politicii lui nitam-nisam, tipică PSD după alegerile din 11 decembrie 2016: „Eliminarea pensiilor speciale e una dintre acele măsuri pe care un partid politic o promite în campanie și mai ales una înscrisă în programul politic al unui partid. Nici în campanie, nici în cele șapte luni scurse de la victoria din 11 decembrie 2016, PSD n-a suflat o vorbă despre eliminarea pensiilor speciale ca măsură ținînd de o viziune asupra societății românești. În aceste condiții, acum, la sfîrșit de iulie, în toiul vacanței, PSD anunță eliminarea pensiilor speciale prin Ordonanță de urgență și nu prin lege, cum ar trebui. Asistăm la un nou exemplu de politică poreclită de mine a lui nitam-nisam. Cînd te aștepți mai puțin, fără o minimă pregătire publică, ba chiar învăluită în cel mai profund secret, se ia o măsură radicală într-un domeniu social-economic. De ce se elimină pensiile speciale prin Ordonanță de urgență acum și nu peste peste cîteva luni? De ce nu s-au eliminat pînă acum?” Întrebărilor puse mai sus trebuie să le adăugăm alte cîteva, ivite din desfășurarea ulterioară a evenimentelor: 1, De ce Ordonanța de urgență va stabili intrarea în vigoare a măsurii abia peste o lună și ceva, pe 15 septembrie 2017? E o întrebare legitimă ivită din explicațiile date de liderii PSD, e drept mai mult în șoaptă, decît în gura mare. Sistemul de pensii nu mai suportă sumele mari ce trebuie date beneficiarilor de pensii speciale. Dacă e așa, judecînd după valul de pensionări din Sistemul de forță, intrarea în vigoare a măsurii abia pe 15 septembrie dă posibilitatea beneficiarilor de pensii speciale după legea prezentă să iasă la pensie cu sume uriașe. PSD susține că aceste pensii, obținute pînă în 15 septembrie, ca și cele obținute deja, nu vor fi micșorate după intrarea OUG în vigoare. Citește mai mult