cristoiublog.ro

Motto:

„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Gîndul de luni, 12 noiembrie 2018

Cererea de ridicare a imunității lui Călin Popescu Tăriceanu – un fapt care biruie un munte de vorbe

Miercuri, 7 noiembrie 2018, seara, un zvon a pus televiziunile și site-urile de știri în stare de alarmă: DNA cere Senatului ridicarea imunității parlamentare a lui Călin Popescu Tăriceanu pentru infracțiunea de luare de mită comisă pe vremea cînd era premier. Călin Popescu Tăriceanu e președintele Senatului, anunțat candidat la prezidențialele din 2019 și liderul unuia dintre cele două partide care alcătuiesc din ianuarie 2017 Coaliția de guvernare. După plecarea Codruței Kovesi, din 9 iulie 2918, de trei luni, adică, DNA a intrat într-o somnolență asemănătoare celei care pregătește agonia. Pe plan intern, dar și pe plan extern, DNA era deja bocită ca o instituție distrusă de Penali, în orice caz una care nu va fi niciodată ceea ce a fost pe vremea celei cîntate drept Slujirea. Anchetele de răsunet au lipsit în această perioadă. Și cum Parchetul General s-a scremut pentru a deschide anchete menite a stîrni zarvă mediatică, a început să se vorbească ici colo de preluarea de către Augustin Lazăr a funcției de manivelă a Sistemului. Și deodată, cînd multă lume se întreba dacă DNA mai există și de cine e condusă, deoarece despre candidatura Adinei Florea nici măcar Tudorel Toader nu mai spune nimic, se ivește și înflorește zvonul despre un dosar făcut lui Călin Popescu Tăriceanu. Și nu unul de florile mărului, în genul abuzului în serviciu, pentru că a lăsat ușa deschisă și au răcit cei din cameră, ci unul de luare de mită în exercițiul funcțiunii de premier, și nu de la un om de afaceri autohton, ci chiar de la Microsoft. A înviat DNA? s-au întrebat unii, convinși că zvonul era fals, deși prea multe redacții îl dădeau ca știre ca să nu fie de bănuit că nu e fonfleu. N-a trecut mult timp și a venit confirmarea oficială. Nu de la DNA, ca pe vremuri (renunțare la ceea ce s-a reproșat DNA sub Codruța Kovesi, transformarea în trust de presă?!), ci de la Claudiu Manta, unul dintre vicepreședinții Senatului. Citește mai mult

Gîndul de duminică, 11 noiembrie 2018

Un eveniment istoric anunțat pentru 26 noiembrie 2018: Inaugurarea Cimitirului Militar Românesc de la Apșeronsk, Ținutul Krasnodar, Federația Rusă

Zilele trecute am primit pe e-mail, de la Vasile Soare, ambasadorul României la Moscova, documentul următor: „Domnule director, Sînt onorat să vă informez că pe 26 noiembrie 2018, orele 11.00, va avea loc ceremonia oficială de inaugurare a Cimitirului Militar Românesc de la Apșeronsk, Ținutul Krasnodar, Federația Rusă (1.500 km sud de Moscova), în care vor fi reînhumați militarii români căzuți în luptele din 1942-1943 din sudul Rusiei. La inaugurarea acestui al doilea cimitir amenajat de statul român pe teritoriul Federației Ruse (primul fiind, după cum cunoașteți, cel de la Rossoșka, Regiunea Volgograd, inaugurat pe 25 octombrie 2015) au fost invitați reprezentanți ai principalelor instituții ale statului, iar serviciul liturgic de sfințire a noii necropole și de pomenire a militarilor noștri va fi oficiat de către preoți desemnați de Patriarhia Ortodoxă Română. Avînd în vedere importanța și semnificația națională ale acestui gest reparatoriu înfăptuit de către autoritățile române în anul Centenarului Marii Uniri, am onoare să vă invit – în numele Ambasadei României la Moscova, organizatorul acestei manifestări comemorative – să participați la inaugurarea Cimitirului Militar Românesc de la Apșeronsk. În cazul participării dumneavoastră la acest eveniment, vă rog să confirmați pînă la 9 noiembrie 2018, pe adresa ambasadei (moscova@mae.ro), care va face demersurile pentru rezervarea cazării la Krasnodar și, la nevoie, pentru obținerea vizei de intrare în F. Rusă. Pentru orientare, anexăm variante de zbor pe ruta București-Moscova-Krasnodar și retur, cu rugămintea să ni se comunice varianta aleasă. În așteptarea deciziei dumneavoastră, vă rog să primiți, domnule director, asigurarea profundei mele considerații. Ambasador Vasile Soare” Citește mai mult

Gîndul de sîmbătă, 10 noiembrie 2018

Cum au „rezolvat” serviciile secrete franceze lipsa Tratatului de delimitare România-Bulgaria în bazinul Mării Negre

Text&foto: Traian Horia În ochii tăi văd tot Parisu' În noiembrie 2018 se împlinesc 6 ani de când, într-un caz comentat pe larg de presa occidentală, membrii a două grupuri de agenți operativi ai serviciului secret francez DGSE (Direcția Generală de Securitate Externă), aterizați separat în Bulgaria și România și reuniți ulterior, au fost bătuți de țăranii din satul bulgar Koilvotsi, care i-au crezut hoți. La atât de mult timp de la acel nefericit incident, Franța revine solemn în Bulgaria, completând vecinătățile României sub o formă mult mai elegantă: prin firma TOTAL SA (care vrea să extragă gaze în apele bulgărești, la cca 70 kilometri de delimitarea cu exploatările maritime ale României) cu o directoare- strateg, Anne Marie Idrac, care este o bună cunoștință cu fustă a serviciilor secrete franceze externe, DGSE, dar și sponsor electoral important pentru actualul președinte francez, Emmanuel Macron. Să reamintim aici că, în Avg. 2017, cristoiublog.ro anunța în exclusivitate că președintele francez Macron nu a sosit în vizită la București ca politician, ci ca semnatar de contracte pe o operațiune pregătită de serviciul secret DGSE, cu sprijinul Ambasadei Franceze. La acel moment, Emmanuel Macron discuta 40 de minute cu președintele României, Klaus Iohannis și 45 de minute cu președintele unui stat de două ori mai mic decât România - cu Rumen Radev al Bulgariei: cele 5 minute diferență s-au numit, evident, „TOTAL SA”. Citește mai mult

Gîndul de vineri, 9 noiembrie 2018

Tudor Arghezi pledează pentru amnistie

De cum a aterizat Carol al II-lea în țară, Tudor Arghezi deja lăutar al Majestății Sale, se grăbește să-i ceară decretarea unei amnistii: „Se atribuia Majestății sale regelui, încă din momentul în care s-a întors, după patru ani de absență și după ce a fost osîndit de partidele politice la pribegia pe viață și la interzicerea de a intra în țară zece ani – intenția amnistiei. Silite de necazul public, diverse guverne au acordat de la război încoace din ea cîte un crîmpei. Curajul unei amnistii întregi nu l-a putut avea nici un guvern, din pricină că oamenii fără inimă, fără dragoste și fără creștinătate ai teatrului politic, s-au temut de otrava și imbecilitatea agresivă a rîndașilor din jurul fostului Partid Liberal, a căror nerozie confunda dușmănia cu autoritatea și mustrarea cu eternizarea pușcăriei. Am avut în Regență pe șeful duhovnicesc al țării și el nu și-a adus aminte de suferința nimănui și nici de răstignirea Celui în numele căruia a purtat veșminte frumoase și o cîrjă cu șerpii de aur. Maiestate, toată lumea în țara ta are nevoie de o iertare, și cei morți și cei ce sînt încă în viață, și cei reputați vinovați și cei socotiți nevinovați. Datoria, dacă se poate pomeni o vorbă atît de aspră pentru meschinăria timpului nostru, nu și-a făcut-o nimeni întreagă, decît din întîmplare; întîi, pentru că oamenii sunt de carne și nu de metal și nu de idee, și al doilea pentru că românii sunt ceea ce sînt, români chinuiți și români iertători, cum îi cunoaște trecutul întreg, în care n-au putut încăpea două lucruri: pedeapsa cu moartea și crima politică, indicații definitive pentru a fi judecați de orice popor și de orice civilizație, fie cît de veche și de strălucită. Citește mai mult

Gîndul de joi, 8 noiembrie 2018

Klaus Iohannis se teme de moarte de redeschiderea Dosarului de moștenitor al organizației naziste Grupul Etnic German

Pe vremea cînd Serviciile Secrete nemțești, mai puternic infiltrate în România decît pe vremea Mareșalului Antonescu, ne impunea președintele, pion de seamă pentru Puterile Garante, Klaus Iohannis a fost vîndut electoratului, printre altele și prin publicitarea drept un nou Carol I, un Carol I al României postdecembriste. Drogați de o iluzie păguboasă – cea a perfecțiunii nemțești întruchipate în orice Klaus – românii s-au grăbit să-l voteze pe fostul primar al Sibiului convinși că la Cotroceni va poposi, în fine, președintele situat deasupra maidanului pe care se păruies, asemenea unor chivuțe, politicienii moldo-valahi. A fost o înșelătorie, una dintre multele înșelătorii meșterit de partide, prin care ni se vînd castraveți prost murați drept computere de la NASA. Klaus Iohannis s-a dovedit un prost imitator al lui Traian Băsescu. Spun, prost imitator, pentru că în timp ce la Traian Băsescu sesizai imediat în violențele sale verbale actorul politic de excepție, la Klaus Iohannis te stupefiază insul scos pe bune din minți, gata în orice clipă să facă din politica la înalt nivel o evidentă criză hormonală. Marți, 6 noiembrie 2018, în hotarele unei conferințe de presă aranjate, Klaus Iohannis l-a atacat pe Liviu Dragnea în termeni de o rară violență, vecini cu înjurătura. Ca și în alte împrejurări de crize hormonale s-a văzut imediat că președintele României dă curs unei crize de nervi, că se exprimă din mațe și nu din creier. Dincolo de noua demonstrație de politică sub nivelul buricului, ieșirea violentă a lui Klaus Iohannis își are explicația într-un fapt de psihologie. Citește mai mult

Gîndul de miercuri, 7 noiemebrie 2018

Contribuția Rise Project la noua victorie a lui Liviu Dragnea asupra dușmanilor săi din PSD

Ședința CexN a marcat o nouă victorie a lui Liviu Dragnea asupra dușmanilor săi din partid, mult mai mulți decît Puciștii autodeclarați. Cu un scor zdrobitor – 53 la nouă – doi dintre cei mai importanți lideri ai PSD – Adrian Țuțuianu, șeful puternicei organizații județene Dîmbovița, și Marian Neacșu, secretarul general al partidului, au fost excluși din PSD. Liviu Dragnea a supraviețuit unei noi tentative de lovituri de partid. Cum se explică asta? E vorba de un miracol? În nici un caz. E vorba de nerozia dușmanilor săi din partid, din Sistem, din presă, din Politică. Vineri, 2 noiembrie 2018, Liviu Dragnea anunță de la Palatul Parlamentului convocarea pentru luni, 5 noiembrie 2018, a unei ședințe a CExN avînd drept principală temă propunerile PSD pentru ASF și CNA. Știindu-se cîte ceva despre discuțiile din partid, anunțul stîrnește imediat o mulțime de profeții între care se numără și cea potrivit căreia reuniunea are drept principal scop sancționarea rebelilor din partid. Moara de dat cu părerea începe să macine, chiar dacă grăunțele nu sînt chiar atît de multe. Vor fi sau nu sancțiuni? Oameni din Gruparea lui Liviu Dragnea intervin public sîmbătă pentru a susține că e nevoie de sancțiuni. Unul dintre cei vizați e Adrian Țuțuianu. Acesta a fost lucrat ca la carte de Gruparea lui Liviu Dragnea. O serie de înregistrări de la întîlnirile fără presă ale liderului de Dîmbovița cu primari și activiști PSD din județ sînt date publicității. Slobod la gură, Adrian Țuțuianu nu-și iartă colegii. Numai că Adrian Țuțuianu nu și-a bîrfit colegii în direct la tv, ci într-un cadru restrîns. Transformarea unor vorbe spuse în cadrul restrîns în vorbe spuse la televizor e opera dușmanilor săi din PSD. Stupefacția celor ce se trezesc terfeliți la televizor e urmată de indignare. Citește mai mult

Gîndul de marți, 6 noiembrie 2018

Indiferent de cine va cîștiga Războiul din PSD, partidul va pierde. În chip catastrofal

Ședința CExN, dedicată numirilor la ASF și CNA, s-a încheiat printre altele și cu excluderea din PSD a secretarului general al partidului, Marian Neacșu, și a lui Adrian Țuțuianu, liderul puternicei organizații județene Dâmbovița. Înaintea ședinței, presa a luat cunoștință de o nou scrisoare a Gabrielei Firea împotriva lui Liviu Dragnea, mai veninoasă decît celelalte, semnalînd o ascendență a urii manifestate de primărița Capitalei, pe cale de a deveni isterie, semn că Războiul asumat de fosta noastră colegă de breaslă a depășit deja hotarele politicului pentru a fi trecut în zona psihologiei abisale. Nu mai departe, zilele trecute, Ecaterina Andronescu dădea fuga pentru a-l mustra pe Liviu Dragnea la Realitatea tv, postul care duce o campanie de o rară tendențiozitate împotriva președintelui PSD. Corina Crețu, uitînd că e Înalt Funcționar al Uniunii Europene, și nu Mița din D-ale carnavalului, cea cu vitriolul pregătit pentru Nae, s-a năpustit împotriva conducerii PSD, într-un turneu fără alt rost prin România decît cel al implicării în Războiul intern din PSD. Corina Crețu e scoasă din minți că Liviu Dragnea refuză s-o pună pe lista de candidați a PSD la europarlamentare. Și ceilalți lideri care se războiesc cu Liviu Dragnea au plecat de la un gest de Jupîn al lui Liviu Dragnea. Adrian Țuțuianu a fost dat afară din postul de ministru al Apărării. Gabriela Firea a fost boicotată de oamenii lui Liviu Dragnea din Consiliul local al Capitalei. Ecaterina Andronescu a fost trasă pe sfoară în chestiunea postului de la Învățămînt. La atacurile adversarilor tot mai numeroși, Liviu Dragnea răspunde punînd gaz pe foc. Citește mai mult

Gîndul de luni, 5 noiembrie 2018

Tudorel Toader s-a dovedit pînă la urmă un șmecheraș. Un șmecheraș de duzină

Nae Ionescu, abordînd situația a două personalități ale vieții publice de la momentul respectiv – C. Rădulescu-Motru și Ion Simionescu – aprecia în tableta Candidații universităților din Cuvîntul, 13 iulie 1927, activitatea acestora în departamentele administrate prin raportare la politica partidelor din care au făcut parte: „Au făcut parte şi din partide politice. Poate mai fac şi acum. Fără a fi însă întrebuinţaţi după putere. Partidele nu au nevoie de asemenea oameni – cari se simt întotdeauna solidari cu treaba care e de făcut şi niciodată cu partidul. Şi nici ei nu ştiu – sau nu vor – să folosească vadurile sterpe ale acestor organizaţii politice.” L-am considerat pe Tudorel Toader, în succesiunea guvernelor PSD-iste de după decembrie 2016, ca întruchiparea acestei sintagme naeionesciene – „solidar cu treaba care e de făcut și niciodată cu partidul”. Afacerea cu Ordonanța mi-a dezvăluit însă un alt Tudorel Toader, poate chiar cel adevărat. Un șmecheraș. Să mă explic. Sîmbătă, 25 august 2018, Tudorel Toader anunța pe pagina sa de Facebook că declanșează procedura de evaluare a „activității manageriale” a procurorului general. Citește mai mult

Gîndul de duminică, 4 noiembrie 2018

Libertatea Vioricăi Dăncilă, ca de altfel a tuturor politicienilor noștri, față de sergenții majori mesianici din Servicii e în funcție de lungimea lanțului

Cu Gabriela Antoniu am lucrat cîțiva ani pe vremea colaborării mele la Jurnalul național al lui Marius Tucă. După plecarea lui Marius Tucă de la ziar, Gabriela Antoniu a plecat și ea într-un pelerinaj prin diferite redacții. Acum s-a întors la Jurnalul național în funcția de șef al Secției politice, funcția care o definește, Gabriela Antoniu fiind unul dintre jurnaliștii pe Politică beneficiari ai unei mari experiențe. Joi, în timp ce mergeam spre Găgești, Gabriela Antoniu m-a sunat pentru un interviu prin telefon pe care urma să-l publice în numărul din 2 noiembrie 2018. Nu puteam s-o refuz, astfel că i-am răspuns la întrebări prin telefon din parcarea Mallului de la Focșani. A ieșit interviul din numărul din 2 noiembrie al Jurnalului național. Pentru că el trebuie cunoscut și de cititorii lui cristoiublog.ro îl reproduc mai jos, cu un titlul însă propriu. Cel de mai sus. Domnule Ion Cristoiu, cât de reală credeţi că este rebeliunea premierului Dăncilă împotriva lui Liviu Dragnea - că nu-şi mai vorbesc de două săptămâni, că nu e de acord cu remanierea lui Paul Stănescu şi că se afişează cu puciştii - în condiţiile în care are imaginea unei persoane obediente liderului PSD ? Cam la vreo două săptămâni aşa apare informaţia că cei doi s-au certat sau că cei doi se urăsc. E stilul caragealean din presa română în care fiecare face ipoteze psihologice de tip shakespearian: cei doi s-au certat, cei doi s-au împăcat, se căsătoresc sau divorţează. Eu nu cred că Viorica Dăncilă nu-şi permite să răspundă la telefon dintr-un simplu motiv. Şi o spun cu toată responsabilitatea. Cine îşi imaginează din PSD, de la Viorica Dăncilă până la Gabriela Firea, că prăbuşirea lui Dragnea nu înseamnă şi plecarea PSD-ului de la guvernare se înşeală sau este manipulat de băieţii din păduri. Citește mai mult

Gîndul de sîmbătă, 3 noiembrie 2018

Protestul procurorilor – de la Marin Nevoe din Vișina până la Ministerul Justiției din București

Text&foto de Traian Horia În Iunie 2018, un număr de procurori (printre care și cunoscuta Alexandra Lăncrănjan, alintată "Veve", de la DNA- unitatea centrală, semnau și dădeau publicității o așa-numită "Declarație de principii" pe independența procurorilor din România asumându-și din titlu prerogativele de reprezentanți ai procurorilor din România și jurându-se că activitatea lor se va desfășura mereu conform Constituției, respectiv că ministrul Justiției nu se va putea "implica" în dosarele civile sau penale. Un an mai târziu, în August 2018, familia Marin Nevoe din comuna Vișina (jud Dâmbovița) era bătută la 3.00 noaptea în propria casă de o bandă de derbedei locali, casa era vandalizată, iar autorii erau lăsați liberi de procurorii de la Găești. Constituția pe care se juraseră procurorii din lista protestatarilor lui Lăncrănjan ar fi trebuit să fie aceeași care îi apără și pe oamenii lui Marin Nevoe (printre care doi adolescenți cu handicap și un bătrân bolnav) dar asta nu i-a împiedicat pe procurori să îi lase în libertate pe atacatori, considerându-se că nu reprezentau un "pericol public". Justiția, o vorbă de dânșii enunțată Citește mai mult