cristoiublog.ro

Motto:

„În toate manifestările mele, în literatură, în presă, și în mica existență a bietului om am fost întotdeauna contra, chiar când eram obligat la pentru. Am fost un băț în roată. Fără să vreau.”
- Tudor Arghezi

Comandă online „Prizonier în închisoarea cărților”:





Gîndul lui Cristoiu de joi, 28 martie 2019

Ținerea Referendumului odată cu europarlamentarele lovește în interesul național

Făcîndu-mi surpriza de a-mi fi citit ultimul comentariu, un cetățean întîlnit pe stradă fără trotinetă și deci în afara bănuielii că ar fi TeFeList, din punct de vedere politic însă întruchipînd ipostaza propusă de Luigi Cazzavilan pentru ziarul Universul, „Niţi cu unii, niţi cu alţii”, s-a arătat nedumerit de titlul „Se confirmă astfel a nu știu cîta oară cît de mult ne costă pe noi, românii, zbaterea lui Klaus Iohannis pentru obținerea unui nou mandat”. A nu știu cîta oară i s-a părut exagerat. Era de acord că în chestiunea Ambasadei, Klaus Iohannis, acționînd ca un candidat al PNL la prezidențiale și nu ca un președinte în exercițiu, a afectat relațiile noastre cu singurul partener sigur din Orientul Mijlociu – Israelul. Avea însă îndoieli că era a nu știu cîta oară. De cîte ori mai fusese pînă acum Klaus Iohannis candidatul PNL și nu președintele României? Cum de cîte ori? De zeci de ori. De la anunțul că va candida, făcut cu aproape de doi ani înainte de data alegerilor, premieră în Istoria președinților postdecembriști, tot ce a făcut și a zis Klaus Iohannis a stat sub semnul campaniei electorale. De la boicotarea Guvernului numai și numai pentru a le dovedi TeFeLiștilor că e antiPSD definitiv și iremediabil pînă la intrarea în ceea ce Ludovic Orban numea Parteneriatul cu PNL. Klaus Iohannis vorbește peste tot despre cît costă țara zbaterea lui Liviu Dragnea ca să scape de pușcărie. Dar zbaterea lui ca să scape prin al doilea mandat de maldărul de dosare penale? Zbaterea asta nu costă țara? Chiar în timp ce vorbeam despre zbaterea asta, – marți, 26 martie 2019 – Klaus Iohannis se deda unei alte scamatorii electorale. Convocase la Cotroceni partea de Haștag Rezist pentru a găsi împreună cu membrii și persoanele fizice precum Andrei Cornea, fiul proletcultistului Paul Cornea, întrebarea la Referendumul pentru Justiție. Așa-zisa societate civilă nu fusese convocată la Cotroceni pentru a-l ajuta pe președinte să decidă cu cine să meargă în perspectiva noului Război Rece – cu America sau cu Germania sau pentru a lansa un proiect de lucrări publice la nivel național – ci pentru a-l ajuta într-o șmecherie electorală. Cel care-i convocase fusese candidatul PNL. N-ar fi fost normal, democratic, corect ca întîlnirea asta electorală să aibă loc la sediul din Modrogani al PNL? Ar fi avut și avantajul de a-i fi fost adusă cafeaua de cei doi chelneri ai săi – Ludovic Orban și Raluca Turcan. Toată lumea se amuză de intensa activitate a lui Klaus Iohannis pentru a găsi întrebarea nimerită la Referendumul pe Justiție. Eu însă nu m-aș amuza. Bulbuceala prezidențială e strict electorală. Între timp, pe plan extern, apele pe care plutește așchia numită România, s-au tulburat mult.

Citește tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de miercuri, 27 martie 2019

Se confirmă astfel a nu știu cîta oară cît de mult ne costă pe noi, românii, zbaterea lui Klaus Iohannis pentru obținerea unui nou mandat

Duminică după-amiază, cînd toată lumea se aștepta ca aproape hotărîtul Klaus Iohannis să de hotărască în fine și să ofere națiunii întrebarea de la Referendumul din ziua europarlamentarelor, de la Cotroceni a venit următorul Comunicat: „Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că, prin declarațiile susținute astăzi referitoare la mutarea Ambasadei României la Ierusalim, Prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român. Din dorința de a-și revendica o decizie care nu aparține doar Guvernului României, așa cum dorește să lase impresia, Prim-ministrul Viorica Dăncilă se grăbește să facă anunțuri publice fără să existe o decizie în acest sens. Poziția Președintelui României cu privire la acest subiect a fost exprimată cu claritate în repetate rînduri și nu va fi reluată acum. Decizia mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim va avea loc numai după finalizarea analizei care se desfășoară în prezent și doar cu avizul tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul politicii externe și al securității naționale. Decizia finală aparține Președintelui României, care este, potrivit Constituției, titular al deciziilor de politică externă a României și reprezentant al țării noastre în plan extern. Administrația Prezidențială nu a primit pînă în prezent analiza care a fost anunțată în repetate rînduri de Guvern. Președintele Klaus Iohannis solicită, din nou, Guvernului și Prim-ministrului să manifeste responsabilitate în actul de guvernare.” Pe 19 aprilie 2018, într-un dialog susținut la Antena 3, Liviu Dragnea anunța mutarea ambasadei noastre în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, urmînd exemplu SUA și dînd curs unei sugestii a lui Donald Trump. Am scris la vremea respectivă:

Citește tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de marți, 26 martie 2019

Spre deosebire de Penalii PSD, pentru Klaus Iohannis Penalii PNL sînt frecventabili

Prin mai multe intervenții publice de la Cotroceni, Klaus Iohannis a introdus în viața politică a României criteriul Penalilor. Ce se înțelege prin Penali în viziunea președintelui și a susținătorilor săi din bula Facebook, ziși și TeFeLiști? Penali sînt toți cei convocați la DNA. Deși Constituția și bunul simț al democrației susțin că Penal e doar cel care a fost condamnat definitiv, Klaus Iohannis, Șeful cel Mare al Binomului, a folosit și folosește termenul de Penal pentru orice persoană care a fost convocată la DNA. Potrivit lui Klaus Iohannis, un Penal (în accepțiunea impusă de Înalta Sa Gîndire) n-are ce căuta în politică. Convocarea la DNA e astfel un mijloc prin care președintele își scoate din joc adversarii pe motiv că sînt Penali.

Citește tot articolul

Invitații cristoiublog.ro – Ionuț Cojocaru

Grija USR pentru comuniști

Cei de la USR fac politică într-un mod total diferit față de orice alt partid. Cum parcă în țara aceasta totul merge atât de bine încât opoziția nu mai poate face mare lucru, cei de la USR s-au gândit în prag de primăvară să se ocupe de comuniști. Să-i scoată în afara legii, de parcă aceștia ar conta sau ar putea conta în prezent sau în viitorul apropiat. Sunt atât de grijulii încât proiectul lor de lege, depus doar, începe cu „pentru prevenirea instaurării regimului dictatorial comunist”. De ce nu și fascist? Sau nazist? Sau pentru interzicerea instaurării oricărui regim totalitar? Nu știm de unde acești deputați s-au grăbit să demareze procedurile pentru aplicarea unei legi organice împotriva comuniștilor dar cert este că România de azi nu este în pragul instaurării unui regim socialist-totalitar aplicat, să presupunem, de un eventual Partid Comunist. Pentru o mai bună cunoaștere a trecutului, putem demonstra istoric, că în România nu a existat „regim dictatorial comunist”, cum de fapt nu a existat niciunde în lume, nici măcar în Coreea de Nord sau alte țări asiatice cu regimuri mult mai dure.

Citește tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de luni, 25 martie 2019

Au impus americanii Integrarea problemei corupției în structura strategiei de securitate națională ca factor de risc și obiectiv de securitate”?

Pe 27 iunie 2018, Mediafax transmitea următoarea știre: „Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici au depus, miercuri, pentru dezbatere şi adoptare propunerea legislativă privind declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei.” Sîntem la finele lui martie 2019. Mai e puțin și face un an de la această inițiativă legislativă unică în felul ei în postdecembrism, pentru că: E semnată de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, amîndoi însă lideri ai celor două partide de Guvernare. Un document de o asemenea importanță prin semnături nu vizează nici rescrierea hotarelor țării, nici schimbarea de alianțe în plan internațional, nici măcar modificarea unei legi fundamentale, cum s-ar putea crede după cei doi înalți demnitari care și-au dat osteneala să conceapă și să semneze legea. Documentul vizează un Act: Hotărîrea CSAT numărul 17 din 28 februarie privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor.E vorba de unul dintre cele mai vînate documente de către presă, dar și de unul dintre documentele postdecembriste care au născut și continuă să nască ipoteze, presupuneri, zvonuri, toate produse de refuzul președintelui Klaus Iohannis de a o da publicității. Scandalul Hotărîrea CSAT s-a ivit după publicarea primelor Protocoale secrete între SRI și diferite instituții de forță responsabile cu investigarea penală a cazurilor de corupție.

Citește tot articolul

Gândurile lui Cristoiu de duminică, 24 martie 2019

Gândurile lui Cristoiu: Am văzut hotărârea CSAT din 2005 vânată de toţi

„Ion Cristoiu vorbeşte în premieră despre Hotărârea CSAT, invocată ca fiind sursa tuturor protocoalelor secrete. Prezentarea documentului e o veritabilă lovitură de presă, deoarece reprezintă unul dintre cele mai vânate documente post-decembriste.Contrar celor afirmate în spaţiul public, hotărârea nu prevede expres încheierea unor protocoale.“Are 5 articole mari şi late. Atacă şi chestiunea evaziunii, corupţiei şi strângerii de bani la buget” Decizia nu a fost făcut publică, dar Ion Cristoiu a văzut documentul aprobat de CSAT la începutul primului mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu. „Este vorba de o pagină, nu mai mult, ca să dovedesc că am văzut acest document. Ca la toate hotărârile CSAT scrie sus ”România, CSAT, Hotărâre privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor”.

Citește tot articolul

Invitații cristoiublog.ro – Traian Horia (corespondență de la Londra)

Anti-interviu: Liviu Pleșoianu, pentru cristoiublog.ro: „Ce sens are să-l pupi pe chelie pe unul ca Juncker?”

Cu parlamentarul Liviu Pleșoianu, despre „Insul din Deal”, GRECO, Protocoale SRI, grupuri „rezist” și filozofii lor „mercenari”, RoExit, suveranitate, timmermanși, isărești și Istorie.
„Părerile GRECO și „El Greco” mă interesează puțin spre deloc”
Reporter: Aveți un pronostic despre Marele Mut de la Cotroceni? Mai ia Klaus Iohannis un mandat la prezidențiale sau va fi oleacă problematic?
Liviu Pleșoianu: Încă din decembrie 2016, de la momentul respingerii fără argument public a premierului propus de PSD, am spus că „nu o poți scoate la capăt cu Insul din Deal” și că acesta ar trebui grabnic suspendat. Am mai spus că, nesuspendat, Insul Bizar se va asigura, într-un crescendo sinistru, că „nu mai rămâne piatră pe piatră” pe aici. Am avut dreptate. Răspunsul meu acum este: habar n-am! Vom vedea... În fond, dincolo de toate interesele din afara țării, poporul român are mereu arma votului. Dacă românilor majoritari le-a plăcut Insul Bizar, îl vor mai alege o dată. E simplu... În ce mă privește, am anunțat că voi candida la prezidențialele din acest an și nu am de gând să renunț.

Citește tot articolul

Gîndurile lui Cristoiu de sîmbătă, 23 martie 2019

Tudor Arghezi propune pentru Gazetărie termenul de Ziarism

Tableta Ziaristul, publicată de Tudor Arghezi în Facla, 2 martie 1913, mă stîrnește în primul rînd prin lansarea termenului de Ziarism pentru gazetărie, mai apropiat de conținutul conceptului decît cel de jurnalistică. Autorul se lansează într-o istorie a imaginii ziaristului în istoria României. El semnalează astfel o perioadă în care gazetăria, parte a îndeletnicirilor scrisului, avea parte de disprețul onorabililor: „Ca și teatrul, ziarismul a fost și mai este și astăzi pentru generația necultivată, cu părul cenușiu, o carieră de pierde-vară. De cînd ziarismul a dat cîțiva deputați, prefecți și miniștri, burghezul, în parte, și-a refăcut sentimentele. De altfel, toate îndeletnicirile înrudite cu cartea, cu hîrtia și condeiul, au cunoscut disprețul oamenilor cu judecată. Imaterialitatea muncii cu inteligența pură se tălmăcește la oameni în reverie, în timiditate socială, în absența însușirilor care triumfă la tejghea.

Citește tot articolul

Invitații cristoiublog.ro – Julia Luca

Surpriza din jocul numirilor la Curtea Constituțională din 2019: Dragnea consolidează majoritatea, Iohannis câștigă electoral

La mijlocul acestui an va avea loc una dintre cele mai importante bătălii de etapă între puterea PSD și Klaus Iohannis: numirea a trei judecători ai Curții Constituționale în locul celor ale căror mandate expiră. Deși va părea că este o bătălie pentru o supremație în configurația Curții, jucătorii au de fapt mize diferite. Dacă PSD luptă pentru întărirea dominației asupra CCR, pentru Klaus Iohannis această mișcare nu poate fi decât una de atragere și consolidare a unui capital electoral, mecanismul de numire fiindu-i defavorabil pentru un altfel de calcul. Mai mult decât atât, jucători secundari în această ecuație fac deschideri importante în strategia președintelui: în 8 noiembrie 2018 deputatul USR Stelian Ion declară că partidul din care face parte pregateste un proiect legislativ care prevede schimbarea modalitatii de numire a judecatorilor CCR, astfel incat acestia sa nu mai fie alesi doar de catre politicieni, ci si de Consiliul Superior al Magistratilor: „Vom propune schimbarea modalitatii de numire a judecatorilor CCR. Este o discutie pe care o purtam in partid, in grupul de juristi. Propunerea a fost lansata mai demult. Cu siguranta vom avea o astfel de propunere. Sunt mai multe variante. In orice caz, Constitutia, cum este acum, noi consideram ca nu va trebui sa se mentina, in sensul in care judecatorii de la CCR sa fie numiti doar de catre politicieni.

Citește tot articolul

Gîndul lui Cristoiu de vineri, 22 martie 2019

Stelian Popescu în 1928: „Condamnările acestea nu au împiedecat pe alţii să fure”

Dezbaterea de la Festivalul OneWorld la care a fost invitat Klaus Iohannis, a avut un moment peste care presa, sedusă de chestiunea Referendumului, a trecut nepăsătoare și veselă, după cum are obiceiul. Îl redau din Stenogramă: „Cristian Șimonca: Vă rog, doamnă! Mulțumim pentru întrebare. Nu, aveți în microfon, uitați. Vă rog! –: Mulțumesc frumos! Domnule președinte, nu vreau să mă bag ca musca-n lapte, dar cred că va trebui să faceți un referendum pe cultură, nu pe justiție. Cristian Șimonca: Și care să fie întrebarea? –: Acum pun întrebarea, domnule Șimonca. Sînt mai bătrînă, merg mai încet. Prim-ministrul României a spus europenilor că în România corupția e un fenomen de diferență culturală, de fapt, față de alte țări. Drept urmare, eu cred că justiția – pentru că iau în serios ce spune prim-ministrul țării mele, nu? – Justiția va trece la Ministerul Culturii, probabil Ministerul... domnul Tudorel Toader și procurorii se vor ocupa de problemele culturale. Doamne ferește! Da, așa se vede. Drept urmare, cred că și la Cotroceni consilierul dumneavoastră pe cultură se va ocupa de corupție și invers. Drept urmare, vreau să vă întreb ce faceți cu corupția, ce faceți cu justiția în situația în care prim-ministrul țării în care dumneavoastră sînteți președinte, spune că e un fenomen, corupția este un fenomen de diferență culturală?

Citește tot articolul